A început modernizarea forţelor fluviale

Aşa cum semnalam într-un post mai vechi pe pagina de facebook a site-ului monitorul 46 „Ion C. Brătianu” şi vedeta blindată 180 „Rovine” au fost modernizate recent. Coroborând aceste informaţii cu cele găsite chiar pe site-ul companiei câştigătoare, Dunav Brăila SRL, este posibil ca şi vedeta blindată 179 „Posada” să fi fost deja modernizată.

Licitaţia de modernizare a sistemului de propulsie al vedetelor blindate a fost lansată în august 2016, avea în vedere una până la cinci nave iar preţul estimat era de 13,7 milioane lei, fără TVA. Dunav Brăila a câstigat licitaţia.

Procedura de reparaţie capitală şi modernizare a monitoarelor a fost câştigată tot de Dunav Brăila alături de Navriv, Diesel Mecanica şi de către Antwerp Diesel Repair BVBA, aceştia fiind de altfel, singurii ofertanţi în cadrul acestei licitaţii. În acest context merită evidenţiat faptul că Diesel Mecanica este reprezentant Caterpillar Marine în România, de unde rezultă şi de ce motorizare beneficiază monitoarele şi posibil, şi vedetele blindate.

Faptul că Dunav a câştigat ambele licitaţii nu este în sine un lucru rău, uniformizarea instalaţiilor montate la bordul ambelor tipuri de nave fiind salutară în opinia mea.

Voi profita de ocazie pentru a discuta puţin despre monitoare întrucât, caietul de sarcini conţine informaţii deosebit de precise despre acest tip de navă din dotarea forţelor noastre fluviale.

Despre monitoare

Monitoarele au fost construite la mijlocul anilor 1990 de Şantierul Naval Drobeta Turnu-Severin iar astăzi fac parte din Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie.

Caracteristici tehnice:

• Lungimea maximă …………………… 51,945 m;
• Lăţimea maximă ……………………… 9,025 m;
• Înălţimea de construcţie …………… 2,815 m;
• Pescaj mediu maxim ………………… 1,574 m;
• Deplasament normal ………………… 498,68 t;
• Deplasament maxim …………………. 522,95 t;
• Putere motoare …………………………. 2 x 2200 CP;
• Putere generatoare ……………………. 3 x 70 KVA;
• Viteză maximă ………………………….. 32,687 km/h;
• Raza de acţiune …………………………. 1000 km;
• Autonomie ……………………………….. 7 zile;
• Rază maximă de giraţie ……………… 50 m;
• Echipaj …………………………………….. 58 militari.

Sistemul de propulsie cuprinde două linii axiale, fiecare fiind antrenată de un grup propulsor motor – reductor – inversor, cu o putere de 2200 CP ce antrenează o elice cu cinci pale cu pas fix.

Armament, conform Forţelor Navale Române:

• 2 tunuri cal. 100 mm;
• 32 rachete antiaeriene STRELA 2M;
• 2 instalaţii de mitraliere antiaeriene cal. 14,5 mm cu patru ţevi;
• 2 instalaţii de aruncătoare de proiectile reactive cu câte 40 de tuburi fiecare;
• 2 tunuri cal. 30 mm cu două ţevi.

Modernizarea poate fi lesne asimilată unui MLU – mid life upgrade şi vizează în principal înlocuirea generatoarelor şi motoarelor, modernizarea sistemelor de comandă, comunicaţie şi navigaţie şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru la bordul navelor.

În ceea ce priveşte generatoarele şi motoarele principale au fost avute în vedere caracteristici tehnice similare, bilanţul energetic rămănând acelaşi, în cazul motoarelor principale specificându-se o putere maximă de 2200 – 2400 CP.

Sistemele de comandă şi navigaţie au fost aduse în secolul 21 urmărindu-se realizarea unei punţi de comandă de pe care să poată fi controlate toate funcţiile navei. Astfel, au apărut console dedicate pentru instalaţia de guvernare, radiolocaţie, comandă maşini, alarmare nivel santină, comunicaţii, avertizare incendiu, sistem de alimentare principal şi de rezervă, monitorizare şi supraveghere video, evidenţiindu-se noul radar de navigaţie, sistemul de comunicaţii şi GPS şi subsistemele lor.

Unul dintre lucrurile care mi-au atras atenţia a fost cerinţa ca subsistemele de navigaţie (radar, GPS) şi comunicaţii să fie realizate într-o concepţie funcţională modulară. astfel încât să permită integrarea de noi module asociate unor noi tipuri de echipamente introduse în sistem, semn că există intenţia unor modernizări ulterioare.

Toate acestea îmbunătăţesc semnificativ atât controlul navei cât şi situational awareness-ul echipajului. Iar aici merită să aducem în discuţie o licitaţie mai veche a cărei soartă este incertă (a se citi neconfirmată):

Licitaţie pentru sisteme de observare şi detectare a ţintelor pentru navele fluviale

Este vorba de o licitaţie publicată în 2016 care prevede achiziţionarea unui număr de până la 20 de sisteme de observare pentru un preţ estimat de aproximativ 12,4 milioane lei, fără TVA. 

Sistemul va fi instalat pe nave fluviale şi este dedicat pentru observarea câmpului tactic pe timp de zi/noapte prin intermediul camerelor de vedere, de zi şi termale, şi determinarea distanţelor până la 10.000 m prin intermediul telemetrului laser. 

Potrivit documentaţiei tehnice, sistemul şi senzorii săi sunt meniţi să detecteze şi să recunoască ţinte, în special de tip barcă, de dimensiuni minime de 2,3 m x 2,3 m de la câţiva kilometri distanţă. Sistemul trebuie sa fie unul de tip platformă Pan & Tilt, cu unghiuri de rotire de 360 de grade şi până la 60 grade pe vertical.

Achiziţia acestor sisteme sunt următorul pas logic pentru modernizarea navelor fluviale şi ar îmbunătăţi radical performanţa armamentului de pe monitoare şi de pe vedetele blindate oferind exact acele informaţii atât de necesare utilizării optime şi eficace a armamentului ambarcat. Din păcate, această achiziţie nu este confirmată însă nu m-ar mira să fi fost deja realizată.

Restul modernizărilor au în vedere îmbunătăţirea condiţiilor echipajului, cabinele fiind reamenajate, nava fiind dotată cu o nouă instalaţie frigorifică şi o nouă instalaţie de climatizare.

Mi-au mai atras atenţia noile sisteme CBRN şi reparaţia capitală a instalaţiei de stins incendiu cu apă dar şi a instalaţiei de stropire punţi şi magazii.

În mod normal, presupunând că dotarea cu mijloace de observare menţionată mai sus a avut loc deja, următorul pas logic ar fi modernizarea armamentului ambarcat, atât pe monitoare, cât şi pe vedetele blindate. Fără a avea pretenţia de a da sfaturi celor care chiar se pricep la asta, consider că ar trebui avute în vedere următoarele:

• renunţarea la turelele deschise şi înlocuirea lor cu tunuri în turele teleoperabile, pe modelul OWS 25 R, marinizate;
• mărirea razei de acţiune a instalaţiilor de proiectile reactive şi, în măsura în care acest lucru este posibil cu investiţii minime, îmbunătăţirea preciziei;
• înlocuirea Strela 2M cu un sistem modern, eu aş prefera Simbad RC al celor de la MBDA pentru capabilităţi şi capacitatea de reîncărcare rapidă;
• montarea unor sisteme de avertizare la iluminarea laser, IR sau radar;
• montarea unui sistem de protecţie activă;
• montarea unui sistem de camuflare bazat pe plase de camuflaj multispectrale, un bun exemplu fiind sistemul celor de la Saab, Barracuda.

La o privire atentă, putem observa că acest program ulterior de înarmare a monitoarelor şi vedetelor blindate poate fi lesne sincronizat cu programele armatei aflate în acest moment în desfăşurare şi am în vedere modernizarea MLI 84 Jder, achiziţia de sisteme Himars sau proiectata achiziţie de sisteme VSHORAD.

Astfel modernizate, navele îşi vor putea îndeplini misiunile pentru încă 15 – 20 de ani. Rămâne de văzut dacă ai noştri se vor opri la modernizările despre care am vorbit în articol sau se va trece şi la o modernizare a armamentului în nota de mai sus.