×
×

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


achizitie droneachizitie submersibilachizitiiactiuni pe bratul BorceaAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalfabetul morsealfabetul radioalidadaAmiral GorshkovAmiral Grigorovichamiral murgescuamiralul petre barbuneanuaparat de masurat relevmentulArielArtigliereBAE SystemsBaltimore clippersbatalia de la RasovaBeirutBlack Ball LineBosforBouffonneBuyan MCaffacanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera Siretulcanoniere romanesticanonierele dragoarecaracacaraca de la BalinestiCaterpillarcetatea argamumChifonneclipercolonelul Vasile UrseanuColregcontratorpilorConventia de la Montreauxcorveta Tetal I 260Cristofor Columbcrucisatoare auxiliarecrucisatorul elisabetaCSS VirginiacutercutterCutty SarkDaciaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneleDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedefinitie monitordistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdivizionul 146 minare deminareDixmudedragajdragorenigme istoriceEpitropepoca marilor descoperiri geograficeESSMexercitiu amfibiuExocet MM40 Block 3FFG(X)FincantieriFinlandaflota fluvialaflota Marii Negreflota Moldovei in Evul MediufocFrancis DrakeFriponnegabiergazgeopolitica Marii Negregeopolitica stramtorilorgoeletagoeleta cu gabierigoeleta SperantaGolden Age of PiracyGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaHarpoonHenric navigatorulHMS CobraHMS ViperHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninaugurarea canalului Kielinfiintare divizion draga mineinstrumente de navigatieintrare nave in serviciuIon C Bratianuistoria marinei romaneistorie navalaistorie navala militara romanaistorie navala romanaJ15 avionJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascajurilovcajurnal de bordK-130 BraunschweigKarakurtLa Fayette classLacar Catargiulacul razimlampa de semnalizareLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albeLegend class cutterlicitatiilicitatii modernizare armata romanalicitatii modernizare flota fluvialaLider distrugatorlochloglogofatul Tautulupta antisubmarin in WWIMarea Chinei de SudMarea Neagramarina militara romanamarina romana dupa WW1marina rusaMBDAMignonneMihail Kogalniceanumine maritimeMistral classmodernizarea marineimodernizarea marinei militare romanemonitoare fluvialemonitoare romanestimonitoarelemonitorMQ-9 ReaperMT30NalucaNATOnava cu capacitate de manevra redusanava de cercetari marine si scafandrinava hidrograficaNaval Groupnave medievalenave muzeunave purtatoare de rachetenave romanestinave vechi chinezestinavele SMR-uluiNicolae GontaNMS MarasestiNMS Marastinodoperatiune de desant maritimoperatiuni aeronavale pe portavioaneoperatiuni de dragajoperaţiuni de minareoperatiuni flota romana in WW1operatiuni navaleOsa IP15 Termitpanzarul moldovenescpasagerul Regele Carol IPaul Allenpaza de coastăpiatra lui TeocritosPLANpolitica externa a Turcieiportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi Mondialprimul submarin infruntat de marina romanaPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprogramul corveta multifunctionalaprogramul de inarmare din 1888programul finlandez de dotare cu corvetepuitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-nava NeptunRadu TudoranrandaRandunicarazboaiele barbarerazboiul antisubmarinRazboiul Recerealimentare pe marereguli de navigatiereguli sunete colregrelevmentrevolutia din 1989Rolls-RoyceRomaniaromanian independence war 1877romanian naval historyromanian navyromanian torpedo boatsRusiaRV Petrelsabordsalvarea canonierei Eugen StihiSanta MariaSborulschoonersifleeasingurele vedete romanesti cu aripi portanteSir Charles Algernon Parsonssisteme de comunicatii navalesisteme de observaresistemul international de semnale cu steaguriSmeulspar torpedo attackspar torpedo boatsSprin Storm 2018Squadron 2020starea marinei romaneStatus 6 KanyonStefan cel MarestiriSU 33SUAsubmarinul DelfinulSurcoufTaepingtermeni marinarestiTiconderogatipuri de navetipuri de veliereToate panzele sus!torpile SET 53torpiloaretorpiloare romanestitorpiloarele Romanieitun Nordenfelt naval 57 mmtun revolver Hotchkiss naval 37 mmturbina cu abur navalaTurbiniaUcrainaUdaloyUEUK marinesUS NavyUSS DecaturUSS EnterpriseUSS HeleneUSS IndianapolisUSS Jimmy CarterUSS JuneauUSS LexingtonUSS Michael MansoorUSS Monitoruss nitze incidentUSS Oak Hilluss samuel b robertsVasco da GamaVasile ParvanVasily Bykov corvetavedete blindatevedete blindate de Dunarevedete chinezesti cu aripi portantevedete purtatoare de rachetevedete torpiloarevedetele torpiloare fluviale de sprijinvelatura naveivisbyvizita marelui duce AleksandrVL MicaVTAPWorld War IWorld War IIZborulZmeulZumwalt

A început modernizarea forţelor fluviale


A început modernizarea forţelor fluviale

Aşa cum semnalam într-un post mai vechi pe pagina de facebook a site-ului monitorul 46 „Ion C. Brătianu” şi vedeta blindată 180 „Rovine” au fost modernizate recent. Coroborând aceste informaţii cu cele găsite chiar pe site-ul companiei câştigătoare, Dunav Brăila SRL, este posibil ca şi vedeta blindată 179 „Posada” să fi fost deja modernizată.

Licitaţia de modernizare a sistemului de propulsie al vedetelor blindate a fost lansată în august 2016, avea în vedere una până la cinci nave iar preţul estimat era de 13,7 milioane lei, fără TVA. Dunav Brăila a câstigat licitaţia.

Procedura de reparaţie capitală şi modernizare a monitoarelor a fost câştigată tot de Dunav Brăila alături de Navriv, Diesel Mecanica şi de către Antwerp Diesel Repair BVBA, aceştia fiind de altfel, singurii ofertanţi în cadrul acestei licitaţii. În acest context merită evidenţiat faptul că Diesel Mecanica este reprezentant Caterpillar Marine în România, de unde rezultă şi de ce motorizare beneficiază monitoarele şi posibil, şi vedetele blindate.

Faptul că Dunav a câştigat ambele licitaţii nu este în sine un lucru rău, uniformizarea instalaţiilor montate la bordul ambelor tipuri de nave fiind salutară în opinia mea.

modernizarea flotei fluviale
Monitorul 46 Ion C. Brătianu Sursa: Forţele Navale Române

Voi profita de ocazie pentru a discuta puţin despre monitoare întrucât, caietul de sarcini conţine informaţii deosebit de precise despre acest tip de navă din dotarea forţelor noastre fluviale.

Despre monitoare

Monitoarele au fost construite la mijlocul anilor 1990 de Şantierul Naval Drobeta Turnu-Severin iar astăzi fac parte din Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie.

Caracteristici tehnice:

  • Lungimea maximă …………………… 51,945 m;
  • Lăţimea maximă ……………………… 9,025 m;
  • Înălţimea de construcţie …………… 2,815 m;
  • Pescaj mediu maxim ………………… 1,574 m;
  • Deplasament normal ………………… 498,68 t;
  • Deplasament maxim …………………. 522,95 t;
  • Putere motoare …………………………. 2 x 2200 CP;
  • Putere generatoare ……………………. 3 x 70 KVA;
  • Viteză maximă ………………………….. 32,687 km/h;
  • Raza de acţiune …………………………. 1000 km;
  • Autonomie ……………………………….. 7 zile;
  • Rază maximă de giraţie ……………… 50 m;
  • Echipaj …………………………………….. 58 militari.

Sistemul de propulsie cuprinde două linii axiale, fiecare fiind antrenată de un grup propulsor motor – reductor – inversor, cu o putere de 2200 CP ce antrenează o elice cu cinci pale cu pas fix.

Armament, conform Forţelor Navale Române:

  • 2 tunuri cal. 100 mm;
  • 32 rachete antiaeriene STRELA 2M;
  • 2 instalaţii de mitraliere antiaeriene cal. 14,5 mm cu patru ţevi;
  • 2 instalaţii de aruncătoare de proiectile reactive cu câte 40 de tuburi fiecare;
  • 2 tunuri cal. 30 mm cu două ţevi.

Modernizarea poate fi lesne asimilată unui MLU – mid life upgrade şi vizează în principal înlocuirea generatoarelor şi motoarelor, modernizarea sistemelor de comandă, comunicaţie şi navigaţie şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru la bordul navelor.

În ceea ce priveşte generatoarele şi motoarele principale au fost avute în vedere caracteristici tehnice similare, bilanţul energetic rămănând acelaşi, în cazul motoarelor principale specificându-se o putere maximă de 2200 – 2400 CP.

Sistemele de comandă şi navigaţie au fost aduse în secolul 21 urmărindu-se realizarea unei punţi de comandă de pe care să poată fi controlate toate funcţiile navei. Astfel, au apărut console dedicate pentru instalaţia de guvernare, radiolocaţie, comandă maşini, alarmare nivel santină, comunicaţii, avertizare incendiu, sistem de alimentare principal şi de rezervă, monitorizare şi supraveghere video, evidenţiindu-se noul radar de navigaţie, sistemul de comunicaţii şi GPS şi subsistemele lor.

Unul dintre lucrurile care mi-au atras atenţia a fost cerinţa ca subsistemele de navigaţie (radar, GPS) şi comunicaţii să fie realizate într-o concepţie funcţională modulară. astfel încât să permită integrarea de noi module asociate unor noi tipuri de echipamente introduse în sistem, semn că există intenţia unor modernizări ulterioare.

Toate acestea îmbunătăţesc semnificativ atât controlul navei cât şi situational awareness-ul echipajului. Iar aici merită să aducem în discuţie o licitaţie mai veche a cărei soartă este incertă (a se citi neconfirmată):

Licitaţie pentru sisteme de observare şi detectare a ţintelor pentru navele fluviale

Este vorba de o licitaţie publicată în 2016 care prevede achiziţionarea unui număr de până la 20 de sisteme de observare pentru un preţ estimat de aproximativ 12,4 milioane lei, fără TVA. 

Sistemul va fi instalat pe nave fluviale şi este dedicat pentru observarea câmpului tactic pe timp de zi/noapte prin intermediul camerelor de vedere, de zi şi termale, şi determinarea distanţelor până la 10.000 m prin intermediul telemetrului laser. 

Potrivit documentaţiei tehnice, sistemul şi senzorii săi sunt meniţi să detecteze şi să recunoască ţinte, în special de tip barcă, de dimensiuni minime de 2,3 m x 2,3 m de la câţiva kilometri distanţă. Sistemul trebuie sa fie unul de tip platformă Pan & Tilt, cu unghiuri de rotire de 360 de grade şi până la 60 grade pe vertical.

Achiziţia acestor sisteme sunt următorul pas logic pentru modernizarea navelor fluviale şi ar îmbunătăţi radical performanţa armamentului de pe monitoare şi de pe vedetele blindate oferind exact acele informaţii atât de necesare utilizării optime şi eficace a armamentului ambarcat. Din păcate, această achiziţie nu este confirmată însă nu m-ar mira să fi fost deja realizată.

Restul modernizărilor au în vedere îmbunătăţirea condiţiilor echipajului, cabinele fiind reamenajate, nava fiind dotată cu o nouă instalaţie frigorifică şi o nouă instalaţie de climatizare.

Mi-au mai atras atenţia noile sisteme CBRN şi reparaţia capitală a instalaţiei de stins incendiu cu apă dar şi a instalaţiei de stropire punţi şi magazii.

În mod normal, presupunând că dotarea cu mijloace de observare menţionată mai sus a avut loc deja, următorul pas logic ar fi modernizarea armamentului ambarcat, atât pe monitoare, cât şi pe vedetele blindate. Fără a avea pretenţia de a da sfaturi celor care chiar se pricep la asta, consider că ar trebui avute în vedere următoarele:

  • renunţarea la turelele deschise şi înlocuirea lor cu tunuri în turele teleoperabile, pe modelul OWS 25 R, marinizate;
  • mărirea razei de acţiune a instalaţiilor de proiectile reactive şi, în măsura în care acest lucru este posibil cu investiţii minime, îmbunătăţirea preciziei;
  • înlocuirea Strela 2M cu un sistem modern, eu aş prefera Simbad RC al celor de la MBDA pentru capabilităţi şi capacitatea de reîncărcare rapidă;
  • montarea unor sisteme de avertizare la iluminarea laser, IR sau radar;
  • montarea unui sistem de protecţie activă;
  • montarea unui sistem de camuflare bazat pe plase de camuflaj multispectrale, un bun exemplu fiind sistemul celor de la Saab, Barracuda.

La o privire atentă, putem observa că acest program ulterior de înarmare a monitoarelor şi vedetelor blindate poate fi lesne sincronizat cu programele armatei aflate în acest moment în desfăşurare şi am în vedere modernizarea MLI 84 Jder, achiziţia de sisteme Himars sau proiectata achiziţie de sisteme VSHORAD.

modernizarea flotei fluviale

Astfel modernizate, navele îşi vor putea îndeplini misiunile pentru încă 15 – 20 de ani. Rămâne de văzut dacă ai noştri se vor opri la modernizările despre care am vorbit în articol sau se va trece şi la o modernizare a armamentului în nota de mai sus.

 

Nicolae Hariuc

 

 

 




Comments:


    mihaistoian :

    Bun articolul, Nicolae!
    In locul mitralierelor de 14,5 mm si de monitoare si de pe vedete, care flancheaza tunul principal, as monta cate doua turele din modelul care va monta Piranha V. In felul asta oamenii ar fi protejati, ai doua tunuri de 30 mm si 4 rachete Spike pt protectie. In locul celor doua turele cu tunuri binate de 30 mm as monta o turela SPAAG de tip Biho cu tunuri de 30 mm si radarul aferent plus sistemul Simbad, foarte potrivit pt aceste nave.

      rnhs :

      Multumesc! 🙂
      Eu am propus marinizarea turelei OWS 25 R, de pe MLI 84 Jder, pentru ca avem deja experienta cu ea la care se adauga faptul ca am auzit ca ar exista niste stocuri de astfel de turele. In felul asta s-ar scoate oamenii de pe punte. OWS 25 R are tun Oerlikon de 25 mm, o mitraliera de 7,62 jumelata si 2 rachete Spike. Mi se pare suficienta si, daca o avem deja, mai ramane doar marinizarea.
      As mai adauga si teleoperabile de 12,7 mm, ceva in genul asta: http://www.leonardocompany.com/en/-/hitrole-n
      Ideea e sa se mentina costurile cat mai jos.

        mihaistoian :

        Nu stiu cat permite sub punte montare unei turele de la Jder. La vedeta ai doua turele de TAB, e simplu sa montezi altele noi, moderne, la monitor eventual faci o suprastructura pe care montezi turela. La teleoperabile iti trebuie consola, nu stiu daca e spatiu in inferior. Conceptul original e cu oamenii pe punte, doar navigatia e in interior.

          rnhs :

          Pai Mihai, incape pe MLI care este foarte putin inalta. Problema ramane marinizarea. Uita-te putin la pozele din articol, am pus turela in toata splendoarea ei. Omul e chiar sub turela. 🙂
          Pe monitoare e mai mult loc pentru console de comanda, iar pe vedete oricum au turela de TAB, in fata comenzii, in lateralele turelei de 100 mm. Nu ai nevoie de mari modificari structurale.

            mihaistoian :

            Gata, am vazut pozele si am inteles. Ai dreptate, merg si astea foarte bine pe monitoare si vedete. Dar sa stii ca prefer in continuare o turela tip Biho in locul tunurilor binate, ai radar, sistem de telemetrie si ochire, doua tunuri de 30, iar daca conectezi si un Simbad sau Tetral la radar, ai protectie AA foarte buna.

            rnhs :

            S-ar putea sa se descurce cu noile sisteme de observare, fara a mai avea nevoie de alt radar… Partea proasta la radar e ca: (i) nu-l poti amplsa suficient de sus, uneori malurile sunt inalte si (ii) emite, iar emisia iti va trada pozitia. O bila electro-optica cocotata pe un catarg telescopic s-ar putea sa fie mai utila si sa faca acelasi lucru.
            Era interesant daca aveam acces la caietul de sarcini al licitatiei pentru sistemele de observare.

            mihaistoian :

            M-am uitat pe poza cu monitorul si vedeta una langa alta, precum si la alte poze pe net, si cred ca turela Jder-ului e inalta si blocheaza turela tunului, asta fiind motivul instalarii turelei de TAB, probabil. Acolo poti schimba cu o alta turela joasa cu tun de 30 mm Rafael sau Elbit

            rnhs :

            La vedete da, ai dreptate. Dar nu-s rele nici turelele alea de TAB. In schimb poti inlocui turela vedetelor de la pupa, astfel incat si acestea sa beneficieze de Spike.

    mihaistoian :

    Ma distreaza ca pe RoMil Eroul si Razvan vor sa transforme corveta intr-un Ticonderoga!

    Lucian74 :

    daca MR4 si tunurile de 30mm s-ar inlocui cu doua Phalanx ar fi overkill 😛 ??
    Stiu ca suna a gluma dar parca ar suna mai OK doua CIWS Phalanx sau versiunea Centurion C-RAM (11.5-12.5 tone amandoua…). Mda, suna overkill…

      Lucian74 :

      am devenit curios acum.
      Tun antiaerian 30mm Md1980 = 3460kg. Hai sa zicem 3 tone de caciula pentru ca nu mai are si trenul rulor.
      Pentru MR4 hai sa zicem ca ne uitam la ZPU-4 = 1800kg. Zicem 1500 de kg pt ca nu mai exista rotile desi si la tunuri si la mitraliere mai exista si turela deschisa care cred ca ar compensa.
      Practic as inlocui 4 sisteme de 2 calibre la vreo 9 tone cu capacitati antiaeriene oarecum indoielnice din cauza ochirii mecanice cu 2 sisteme de un singur calibru (20mm) controlate de computer.
      Cele 32 de Strela 2M cu lansare de pe umar mi se pare aiurea ca nu le lanseaza in salva. Mai bine pus ceva fix (Sinbad, whatever) si inchis discutia.
      Cred ca toate astea or sa faca cat toata nava plus un suc cu whisky pentru cine trebuie….

        rnhs :

        Eu am propus Simbad RC pentru inlocuirea Strela si OWS 25R pentru inlocuirea tuturor turelelor de 14,5 mm si a celor de 30 mm la monitoare.
        Una e sa marinizezi o turela de MLI si alta e sa pui 2 Phalanx pe fiecare nava… 🙂

      rnhs :

      Imi place ca ti-ai raspuns singur… 🙂

    GeorgeGMT :

    Niste drone, Spike (chiar NLOS), niscai tunuri AA rapide automate, un radar de cercetare aeriana si Stinger/Mistral.
    Cam atat asa pune pe ele.

      rnhs :

      Parerea mea e ca n-ai ce face cu radarul de cercetare aeriana. Mai ales daca ai Simbad RC… Poate fi util, dar creste pretul. D-aia ziceam ca o bila electro-optica s-ar putea sa faca treaba.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff