Citesc cu interes ce se mai întâmplă cu flotele vecinilor noștri de la Marea Neagră și constat cu invidie că noi, pur și simplu, batem pasul pe loc… Sau avansăm în pas de melc în timp ce alții chiar se mișcă.

Șansa Forțelor Navale Române de a beneficia de aportul primelor nave noi din ultimii… 30 de ani?!?!? – fregatele Type 22 nu se pun, erau bătrâne încă de la data achiziționării – a fost spectaculos irosită cu licitația pentru achiziția corvetelor și modernizarea fregatelor. Pe lângă modernizarea fregatelor, în cadrul aceleași licitații, autoritatea contractantă a inclus și dezvoltarea unui centru de întreținere și reparații pentru navele Forțelor Navale Române (FNR) precum și a unui centru de instruire.

Timpul a trecut și, pentru moment, nu se întrevede nicio soluție, programul de înzestrare fiind blocat pe termen nelimitat, după cum ne-o spun chiar reprezentanții MApN, în ciuda faptului că licitația a avut în cele din urmă un câștigător. Unul puternic contestat și pe bună dreptate.

În acest moment, cu unele excepții, navele maritime ale FNR sunt o adunătură de fiare vechi, nave care mai mult își chinuie echipajele și au o valoare combativă redusă sau care lipsește cu desăvârșire. Angajăm țintele aeriene cu bătrânele AK-630/230 și cu Strela, avem o rachetă navă-navă depășită moral (ca să nu mai vorbim de accidentele de la ultimele trageri reale) și nici măcar nu cred că avem torpile ușoare pentru fregatele Type 22R (licitații mai vechi rămase fără finalitate sau anulate). Cele mai moderne echipamente din dotarea FNR sunt elicopterele Puma Naval și drona pentru operațiuni de luptă împotriva minelor marine (ECA) sau cea folosită în scopuri hidrografice (REMUS).

Reparații și modernizări mai recente au fost făcute la puitorul de mine și plase, nava comandant a SNMCMG 2 în primele șase luni ale anului 2020 iar Grigore Antipa se află de ceva timp în Șantierul Naval Damen Mangalia pentru reparații capitale și modernizări.

Vorbeam mai demult despre planurile FNR de a repara capital și de a moderniza limitat dragoarele de clasă Muscă și corvetele de clasă Tetal. Au fost organizate licitații pentru amândouă în 2017 și nu s-a întâmplat mai nimic. Anulări, reluări etc, ș.a.m.d., totul în nota obișnuită. Trebuie menționat totuși anunțul de atribuire “Reparaţii şi Andocare la nava tip Dragor Maritim, Proiect 1073/3 şi Proiect 1370”. Contractul a fost atribuit în 8 aprilie 2019, prețul pentru patru servicii fiind de 8.142.195,00 lei, fără TVA, câștigătorul fiind Șantierul Naval Midia S.A. În 2020, conform unui act adițional la contractul inițial, aflăm că DM 30 – Slt. Alexandru Axente era în șantier pentru reparații.

În data de 11 mai 2021 a fost atribuit un acord cadru având ca obiect „R.K. Sistem de propulsie cu modernizări la nava tip dragor maritim” societății Navotec SRL. Valoarea maximă a contractului este de 16.800.000 lei în cazul în care sunt reparate și modernizate toate cele patru dragoare, ceea ce nu este nici pe departe o certitudine.

dragoare-rmt

Despre Navotec SRL aflăm de pe site-ul Ministerului de Finanțe că în 2020 au avut o cifră de afaceri de 4.728.017 lei la care au reușit un profit de 2.257.302 lei. Firma este specializată în reparația navelor și are un număr mediu de 12 angajați.

Dacă marina ar fi avut propriul atelier de întreținere, a cărui dezvoltare era inclusă în licitația pentru corvete, ar fi putut poate rezolva intern acest tip de reparații capitale. Așa cum era pe vremuri Arsenalul de la Galați.

Totodată, și dragoarele și corvetele vor beneficia de instalarea unor gruie electrohidraulice pentru ambarcațiunile gonflabile tip RHIB de 12 persoane, valoarea totală a acestui contract putând ajunge la 2.519.620,50 lei. Mărturisesc că nu am reușit să înțeleg limbajul tehnic și, probabil, prea elevat, din textul anunțului așa că nu-mi este prea clar câte vor să cumpere…

gruie-rhib

Concomitent, avem și un anunț de participare la o licitație având ca obiect „Reparații și andocare la nava tip Corvetă proiect 1048 și proiect 1048M”. Valoarea maximă a acordului cadru ce s-ar desfășura pe durata a 24 de luni este de 24.020.600,19 lei, fără TVA. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor era 14 mai 2021. De obicei, durează cam șase luni până apare un anunț de atribuire așa că nu pot să nu mă întreb cum vor ei să înceapă reparațiile în 2021.

rep-tetal

Actualizat, 18 octombrie 2021. Conform anunțului de atribuire de mai jos, câștigătorul licitației „Reparații și andocare la nava tip Corvetă proiect 1048 și proiect 1048M” este Șantierul Naval Midia S.A. care a ofertat 22.699.371,00 lei. De menționat că a existat o singură ofertă.

ANUNT-ATRIBUIRE-tetal

În fine. Ceea ce este evident cu ochiul liber este o diluare semnificativă a fondurilor alocate acestor modernizări de la cei aproximativ 45.000.000 lei inițiali pentru fiecare licitație în parte (dragoare și corvete) la aproape jumătate sau nici măcar atât. Lucrările ample prevăzute în licitațiile inițiale din 2017 au fost separate și etapizate, principalul motiv fiind, cel mai probabil, lipsa de fonduri. Evidențiez acest lucru în condițiile în care nu poate fi vorba de nave noi în FNR în următorii 4-5 ani. Chiar atât de rău stăm cu fondurile la Forțele Navale Române? Se pare că da…

Altminteri, transformăm Batalionul 307 Infanterie Marină în Regimentul 307 Infanterie Marină… Nu că ar fi neapărat un lucru rău, dar dacă tu nu găsești aproximativ 100.000.000 lei să repari capital și să modernizezi limitat opt nave, cu ce bani susții dotarea batalionului devenit regiment?

După cum spuneam, spre maxima-mi frustare, lucrurile avansează în pas de melc deși baza tehnică nu arată grozav nici pe departe iar echipajele fac mari eforturi să mențină navele într-o stare decentă de funcționare.

La începutul acestei luni, un nou anunț a fost publicat în SEAP: „Reparatii și andocare la nava tip Tanc Maritim Propulsat TMM 532, Proiect 1407”. Data limită pentru depunerea ofertelor este 2 septembrie 2021 iar reparațiile care vor trebui finalizate în circa 52 de zile vor avea o valoare totală estimată de 2.057.537,99 lei, fără TVA.

tmm-532

Între timp, cei de la fluvială, care de altfel stau mult mai bine cu dotarea tehnică decât cei de la maritim, au nevoie de o șalupă fluvială pentru îmbarcarea și transportul personalului, materialelor și a vehiculelor, valoarea estimată a contractului ridicându-se la 7,19 milioane de lei, fără TVA.

Potrivit celor de la Umbrela Strategică, ambarcațiunea, care urmează să fie utilizată pentru navigația pe Dunărea maritimă și pe apele interioare, va fi autopropulsată, trebuie să fie ușoară, dar cu corpul realizat din metal. Nava trebuie să fie capabilă să reziste la diferite condiții de navigație pe ape interioare curgătoare sau stătătoare, în zona lagunară sau pe segmentul Dunării maritime. Totodată, nava trebuie să aibă o chilă puternică, care să reziste șocurilor valurilor sau eventualelor obstacole submarine. Mai mult, trebuie poată naviga în condiții meteorologice severe, inclusiv valuri de 2 metri înălțime sau prin gheață subțire compactă ori sloiuri de grosime de până la 20 de centimetri. Lungimea ambarcațiunii trebuie să fie cuprinsă între 16 și 20 de metri, iar lățimea să fie între 4,8 și 6 metri. Viteza de croazieră la plină încărcare trebuie să fie de minim 10 noduri, iar viteza maximă fără încărcătură trebuie să fie de minim 15 noduri. Autoritatea contractantă mai cere ca nava să aibă o autonomie de minim 200 de mile marine la viteza de croazieră. În ceea ce privește capacitatea de transport, șalupa fluvială trebuie să poată transporta minim 10 persoane și cel puțin 20 de tone.

Mai rămâne să vedem dacă acest tip de șalupă există și în realitate că n-ar fi prima dată când se cer lucruri care nu există în realitate…

Nu în ultimul rând, avem știrea că FNR a aprobat și organizat un program de cercetare pe modelul fregatelor T22R care vizează înlocuirea turbinelor cu gaz de pe navele purtătoare de rachete de clasă Tarantul semn că doresc menținerea navelor în serviciu pentru o lungă perioadă de timp și, probabil, modernizarea lor cu senzori și armament navă-navă modern. Proiectul de modernizare a sistemului de propulsie al fregatelor a costat 19.350.000 lei în timp ce proiectul pentru modernizarea propulsiei NPR-urilor a tot crescut, de la 10.000.000 lei la… 10.000.000 euro. Semn că estimarea inițială a fost extrem de greșită pentru că la primele două runde nu s-a prezentat nimeni astfel încât au fost pierdute 2 luni. Și în acest caz, suspectul de serviciu pentru câștigarea acestui proiect este tot Institutul National de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare Comoti, cei care s-au ocupat și de fregate.

Modernizarea celor trei NPR-uri ale FNR poate reprezenta o modalitate relativ rapidă de a dobândi capacități de luptă credibile într-o perioadă relativ scurtă de timp (prin comparație cu programul celor patru corvete). Această idee pare să fi fost sugerată și Ucrainei de consultanții britanici și americani tocmai în acest scop, așa numita „mosquito fleet” despre care puteți citi mai multe aici.

Nu pot să nu mă întreb. A fost organizată o licitație în valoare de 1,6 miliarde euro, dar investițiile curente în tehnica FNR sunt realmente minuscule. Cu excepția programului de dotare cu baterii de coastă, alocările bugetare pentru tehnica FNR sunt realmente niște firimituri… Chiar dacă sume importante merg și întru susținerea unui tempo operațional ridicat al navelor FNR, probabil fără precedent în ultimii ani, revin și arăt: nu găsim bani pentru întreținerea corespunzătoare a mijloacelor tehnice curente deși factorii de decizie susțin importanța în creștere a zonei Mării Negre și necesitatea creșterii capacității combative a FNR.

În timp ce Forțele Navale Române încearcă să cârpească găurile din ce în ce mai numeroase cu resurse din ce în ce mai sărăcăcioase, Ucraina își reconstruiește marina de la zero. De altfel, cam toată lumea ne-a depășit la acest capitol în Marea Neagră, poate cu excepția Georgiei.

Astfel, marina Ucrainei a primit primele vehicule aeriene fără pilot pentru cercetare Bayraktar TB2 și au început construcția primei corvete de clasă Ada, achiziționate în cadrul unui program de două nave evaluat la 200 de milioane de euro.

Despre Ada am mai vorbit pe site aici. Conform celor de la Naval Post care citează surse ucrainiene, prima navă din cele două va fi livrată Ucrainei în 2023, fiind construită în Turcia. Cea de-a doua va fi construită în Ucraina de șantierul naval OKEAN. În materie de rachete navă-navă, sunt luate în considerare racheta autohtonă Neptun, racheta turcească Atmaca (Șoim), Harpoon (cu care corvetele de clasă Ada au fost echipate inițial) și Naval Strike Missile (NSM). Aș spune că cele mai mari șanse sunt pentru versiunea autohtonă sau pentru cea turcească, SUA ezitând să vândă Harpoon (deși e veche) Ucrainei iar de NSM nici nu cred că se va pune problema.

În materie de armament antiaerian, oficialul dă ca sigură echiparea corvetelor cu racheta antiaeriană lansată vertical Mica NG, posibil 16 rachete. Ucranienii au ales torpilele MU-90 un CIWS Oerlikon Millenium, mitraliere de 12,7 mm STAMP și omniprezentul tun de 76 mm.

De notat că marina vecinului de la Nord se așteaptă ca operaționalizarea navelor să dureze câțiva ani buni, nava urmând să fie inclusă în flotă de-abia prin 2026.

Pe lângă cele două corvete, navele primite de la americani și navele purtătoare de rachete construite în colaborare cu Marea Britanie, se pare că marina Ucrainei va primi/cumpăra și două nave vânătoare de mine, tot din Marea Britanie. Conform unor surse bine informate în ceea ce privește marina britanică – Navy Lookout, ar fi vorba de fostele HMS Ramsey și HMS Blyth care au fost retrase din flota Marii Britanice pe 4 august 2021. Ambele sunt vânătoare de mine de clasă Sandown, cu coca din fibră de sticlă (glass reinforced plastic – GRP) care diminuează semnătura magnetică a navei, sunt foarte silențioase și sunt echipate cu echipamente pentru detecția și clasificarea minelor așa cum este sonarul remorcat cu adâncime variabilă Type 2093. Mai multe informații aici.

Între timp, noi sărbătorim cu fast ziua marinei iar conducătorii ne spun că Forțele Navale Române își pot îndeplini misiunile și că totul este perfect. Oare?

Actualizat, 18 octombrie 2021. Și Mărășeștiul va intra în reparații capitale, o licitație fiind lansată relativ recent, termenul de depunere al ofertelor fiind 22 octombrie 2021.

ANUNT-MARASESTI-1

Nicolae

Pe aceeași temă:

Puitorul de Mine (PMn. 274) Viceamiral Constantin Bălescu

O retrospectivă a licitațiilor și dotării forțelor navale române

O retrospectivă a licitațiilor și dotării forțelor navale române – II