Introducere

În iunie 2019, prima unitate a clasei Proiect 22160 – „Vasily Bykov”, a plecat în prima sa misiune de luptă în Marea Mediterană urmând ca mai apoi să participe la parada navală de anul acesta de la Sankt Petersburg. „Vasily Bykov” aparţine Flotei Mării Negre, o a doua unitate – „Dimitry Rogachev” intrând şi ea recent în serviciul activ.[1]

Din punct de vedere conceptual navele sunt deosebit de interesante fiind în primul rând gândite să degreveze de sarcinile uşoare marile unităţi ale flotei dar având totodată suficientă flexibilitate şi modularitate astfel încât să poată fi echipate şi cu sisteme de armament semnificativ mai puternice dacă nevoia o va cere.

• 

• 

O a treia unitate a fost lansată la apă în timp ce alte trei unităţi ale clasei se află în construcţie urmând a intra în serviciul activ după 2022, toate în Flota Mării Negre care va primi în final şase astfel de unităţi.

Este un concept nou pentru marina rusă care continuă eforturile de modernizare a flotei şi de înlocuire treptată a unităţilor moştenite de la fosta URSS.

Caracteristici tehnice

• Lungime x lăţime x pescaj: 94 m x 14 m x 3,4 m
• Deplasament: între 1 300 to şi 1 700 to
• Propulsie: CODAD
• Viteza: aprox. 25 – 27 Nd
• Autonomie: 6 000 Mm sau 60 zile
• Echipaj: până la 80 de oameni

Scurte consideraţii asupra calităţilor nautice şi manevriere

În opinia mea, caracteristicile de mai sus ne indică intenţia ruşilor de a obţine o navă de mare largă, oceanică (eng. blue water), cu bune calităţi nautice şi manevriere. Conform site-ului producătorului[2], versiunea de export a navelor Proiect 22160E este capabilă să-şi utilizeze elicopterul şi armamentul pe o mare de gradul 5 (scara Douglas – valuri de 2,5 până la 4 m) și să menţină viteza corespunzătoare turaţiei de cuplu maxim a motoarelor şi să manevreze în orice direcţie la această viteză pe o mare de gradul 6 (scara Douglas – valuri de 4 până la 6 m). Exprimarea „turaţie de cuplu maxim” poate semnifica viteza de croazieră a navei, probabil (simplă supoziţie bazată pe alte modele unde aceste informaţii sunt publice) o viteză de aproximativ 15 – 16 Nd. Ceea ce, pentru o navă de dimensiunile acestea, reprezintă performanţe foarte bune şi, totodată, o desprindere de conceptul micilor corvete purtătoare de rachete cum sunt cele de clasă Tarantul de exemplu.

În ceea ce priveşte nescufundabilitatea, acelaşi site al producătorului ne informează că versiunea de export a navei este capabilă să plutească şi în condiţiile în care două dintre compartimentele sale etanşe au fost inundate ceea ce pare în linie cu, de exemplu, performanţele în materie ale Damen Sigma 9113, o navă despre care ştim că este construită în baza unor standarde mai degrabă comerciale. Iar pentru o navă de patrulare cu veleităţi de corvetă purtătoare de rachete este în regulă.

Propulsia

Este de notorietate faptul că, după momentul 2014, Ucraina nu a mai livrat Rusiei turbine pe gaz. Planul iniţial a prevăzut ca navele acestei clase să aibă o propulsie de tip CODAG (Combined Diesel and Gas) la care s-a renunţat în favoarea uneia de tip CODAD (Combined Diesel and Diesel), lista de aşteptare pentru turbinele pe gaz produse în sfârşit de Saturn fiind destul de lungă, fregatele de clasă Gorşkov de exemplu, având prioritate.

În materie de sisteme de propulsie diesel navale, ruşii s-au descurcat mult mai bine. Navele Proiect 22160 beneficiază de serviciile a două unităţi 16D49 produse de Kolomna şi capabile de 12 000 CP, conform informaţiilor oferite de producătorul lor unde de altfel puteţi găsi informaţii complete[3]. Motoarele antrenează doi arbori port-elice care învârt fiecare o elice cu pas fix.

Necesarul de energie electrică este asigurat de patru diesel-generatoare de 300 Kw fiecare şi de un diesel-generator de avarie capabil de 100 Kw.

Senzori şi armament

Principalul radar de descoperire a țintelor aeriene sau de suprafață este de tip Pozitiv ME, un radar 3D ce lucrează în bandă X și dispune de sistem IFF incorporat (sistem de identificare amic-inamic) asigurând și direcționarea armamentului către țintă.[4]

• 

• 

• 

• 

Pentru conducerea focului instalaţiei artileristice de 76,2 mm (unele surse indică un tun de 57 mm de tip А-220М) este cel mai probabil utilizat un radar de tip МР-123-02 Bagira[5] sau similar, destul de vizibil deasupra comenzii, iar pentru navigaţie este utilizat un radar de tip Pal-N. Navele vor dispune şi de o bilă opto-electronică – Sfera-2, cel mai probabil fiind vorba de ceea ce ruşii denumesc MTK-201ME.[6]

Informaţiile publice indică echiparea navelor clasei cu sistemul Pallada utilizat pentru detecția scafandrilor dar și cu sonar în chilă de tip MGK-335EM-03 și sonar tractat de tip Vinyetka-EM utilizate pentru detecția și urmărirea în mod pasiv sau activ a submarinelor, navelor de suprafață sau a torpilelor.

Pentru război electronic, dispun de sistemul TK-25E[7] proiectat să intercepteze şi să bruieze emisiile radarelor de cercetare sau de iluminare inamice, fie că sunt la bordul unor nave sau al unor rachete anti-navă, dar şi clasificarea automată a semnalelor receptate. TK-25E este secondat de dispersorul de contramăsuri tip PK-10.

Deși unele surse indică utilizarea unui sistem de management al luptei de tip Sigma-E, cred că acest rol este îndeplinit de fapt de sistemul Pozitiv-MEK.

Armament

Din puținele poze disponibile pe internet, aprecierea mea este în sensul că pe ambele nave ale clasei a fost instalat un sistem AK-176 MA cu tun naval şi anti-aerian de 76,2 mm și nu unul de 57 mm de tip А-220М. Forma turelei a fost optimizată, ca de altfel întreaga navă, în vederea reducerii semnăturii radar a navei. Cel mai probabil, într-o primă fază, vor mai fi instalate două mitraliere de 14,5 mm şi lansatoare de grenade de tip DP-65 sau DP-64.

Navele Proiect 22160 sunt dotate cu helipad şi hangar extensibil urmând a dispune de un elicopter organic – Kamov, cu masa de până în 12 to.

Acesta este pachetul inițial de armament. Unele surse vorbesc și de echiparea cu sistemul anti-aerian Gibka, un sistem care se bazează pe rachetele Igla care, cel puțin pentru moment nu este vizibil nicăieri pe navă.

Inovaţii

Pentru moment Rusia a cumpărat doar configuraţia de bază a navelor, o configuraţie care include doar armamentul enumerat mai sus. Dar deşi vorbim de o navă de patrulare putem observa faptul că senzorii ambarcaţi sunt cel puţin la nivel de corvetă: radar de descoperire modern capabil să descopere ţinte aeriene cu un RCS de 1 m² care zboară la o altitudine de 1000 m de la distanţe de circa 110 km, dotat cu IFF şi capacitatea de a direcționa armamentul pe țintă, radar de artilerie, bilă electro-optică, sonar şi contramăsuri.

Alegerea senzorilor este cea care ne dă de fapt măsura şi potenţialul navelor de clasă 22160. Acestea şi spaţiul configurabil cu care sunt prevăzute sub helipad, spaţiu capabil să acomodeze două containere standard.

Ideea unor nave configurabile prevăzute cu diverse module pentru misiuni diferite nu este nouă. Danezii au reuşit poate cel mai bine să exploateze acest concept cu sistemul STANFLEX. Este ceea ce au încercat şi americanii cu conceptul LCS care, cel puţin pentru moment, nu pare să fie unul de succes. Motivele sunt variate, de la schimbarea cerinţelor operaţionale, inegala distribuire a fondurilor între construcţia navelor şi construcţia modulelor dar şi nenumăratele întârzieri ale furnizorilor acestor module.

Despre armamentul containerizat am mai vorbit aici, ocazie cu care am prezentat sistemul de tragere cu rachete Kalibr, Bykov putând acomoda la bord nu mai puţin de opt astfel de rachete, probabil în oricare dintre versiunile sale. Astfel, navele ar dobândi capacităţi de atac atât împotriva ţintelor navale cât şi împotriva ţintelor terestre.

Pentru lupta anti-submarin navele vor putea fi echipate cu sistemul Paket E/NK[8] care pare să reprezinte viitorul în marina rusă de suprafaţă[9]. Paket este un sistem anti-submarin/anti-torpilă format dintr-un sistem de control care primeşte informaţii de la sonarul navei şi dintr-un lansator cu tuburi lans-torpilă de 324 mm. Sistemul poate angaja submarine până la o distanţă de 10 km în timp ce torpilele anti-torpilă protejează nava la distanţe cuprinse între 100 şi 800 m.

În ceea ce priveşte apărarea anti-aeriană, surse recente indică faptul că ruşii pregătesc sisteme anti-aeriene containerizate pentru navele proiect 22160 şi 20386: unul care va conţine sistemul Redut şi unul care va conţine sistemul Pantsir-M.[10]

„Container air defense will increase combat sustainability of warships. The corvettes and patrol ships have mostly to fight submarines and the weapons they have were designed for the mission. The small ships usually carry compact close combat air defense weapons with few missiles. But they can engage in combat missions and defend convoys or naval bases at distant approaches from air attacks when it is necessary to strengthen seaborne air defense. Container weapons are irreplaceable in this case, as they radically increase the firepower”, a declarat amiralul Valentin Selivanov.

În acest context, o atenţie deosebită a fost acordată sistemului Pantsir-M ce constă într-un ansamblu format din două tunuri rotative cu şase ţevi de 30 mm – GSh-6-30K/AO-18KD capabile să distrugă ţinte aeriene la o distanţă de 4000 m şi până la o altitudine de 3000 m şi din opt rachete anti-aeriene (32 de rezervă). Per ansamblu, sistemul are o rază de peste 20 km până la o altitudine de 15 km. Patru ţinte pot fi angajate simultan.

Cel mai probabil, sistemul containerizat Pantsir-M va fi utilizat pe navele clasei 22160. Asta pentru că sistemul Redut funcţionează de obicei în combinaţie cu sistemul Poliment. Iar singura vulnerabilitate potenţială a sistemului Pantsir-M este racheta 57E6 care trebuie să fie în permanenţă ghidată spre ţintă – de aici capacitatea de a angaja doar patru ţinte simultan şi riscul crescut ca legătura radio dintre radar şi rachetă să fie bruiată. Prin comparaţie, sistemele CIWS occidentale moderne se bazează pe rachete ghidate radar activ sau în IIR iar uneori în ambele, aşa cum este cazul RAM.

Mai multe surse precizează că, în spaţiul dintre turela prova şi comandă, ruşii pot instala sistemul Shtil-1[11] bazat pe rachetele cu rază medie de acţiune 9M317E şi 9M317ME – similare ESSM Block 1 atât din punct de vedere al razei de acţiune cât şi al modalităţii de ghidare dar care, cel mai probabil, în cazul instalării pe navele proiect 22160 va necesita o revizuire la nivelul senzorilor. Spun asta pentru că sistemul Shtil este instalat pe fregatele de clasă „Amiral Grigorovici”[12] care beneficiază de serviciile unui radar de căutare Fregat în combinaţie cu un sistem de control al focului de tip Ratep JSC 5P-10E Puma care include şi sistemele 3R14N-11356 şi MR-90 Orekh pentru controlul rachetelor anti-aeriene.

Unele concluzii

Navele clasei 22160 sunt nave de patrulare cu rază lungă de acţiune a căror misiune primară este să asigure prezenţa Rusiei în zonele de interes, fie că vorbim de zona economică exclusivă a Rusiei, fie că vorbim de misiuni de luptă de intensitate redusă, cum ar fi lupta împotriva piraţilor somalezi, misiuni de căutare şi salvare pe mare sau misiuni umanitare.

Senzorii ambarcaţi şi utilizarea modulelor de armament în containere comerciale standard asigură navelor clasei 22160 o putere de foc sporită, similară unei corvete – nave care în mod tradiţional au capabilităţi depline de luptă într-un singur mediu, de obicei fie împotriva navelor de suprafaţă, fie împotriva submarinelor. Posibilitatea de a folosi rachetele Kalibr asigură capabilităţi de luptă şi împotriva ţintelor terestre din adâncimea teritoriului inamic, o sarcină alocată tradiţional doar crucişătoarelor. Totul cu o navă care costă un sfert sau chiar mai puţin din preţul unui astfel de crucişător…

Abordarea ruşilor în privinţa modulelor de armament mi se pare mai pragmatică decât cea a danezilor sau americanilor prin prisma faptului că au ales să folosească containere comerciale standard lărgind semnificativ sfera navelor pe care acestea pot fi amplasate. Uneori, aceste sisteme containerizate au propriile generatoare nefiind necesară racordarea lor la sistemul energetic al navei pe care sunt amplasate. De aceea, mi se pare că ruşii par a fi mai aproape decât americanii în demersul de a construi o LCS funcţională.

Informaţiile publice indică faptul că ruşii au deja un sistem containerizat funcţional pentru Kalibr şi unul într-o stare destul de avansată, cel pentru Pantsir-M şi/sau Redut. Şi, potrivit unor surse, se lucrează şi la containerizarea sistemului Paket sau cel puţin la găsirea unor soluţii pentru a facilita amplasarea sa pe toate navele flotei, mai noi sau mai vechi.

Cheia transformării navelor de clasă 22160 din nave de patrulare în corvete este spaţiul situat sub helipad unde pot fi amplasate două containere, cel mai probabil cele cu rachete Kalibr. Utilizarea rachetelor în luptă presupune ridicarea trapelor din zona helipadului, motiv pentru care nu cred că vor amplasa vreodată acolo sistemul Pantsir-M care trebuie să fie gata de tragere în orice moment, preferabil şi cu un câmp de tragere de 360 de grade. Nava dispune de o trapă în pupa, aşa că spaţiul de sub helipad poate fi folosit şi de bărci rapide folosite pentru abordaj, drone sau sonarul tractat după cum puteți vedea accesând link-ul de mai jos.

Vasily Bykov, the first #RussianNavy Project 22160 1,700-ton offshore patrol vessel, launching a Project 02800 assault landing boat from the stern ramp. Photos via Eugene 11 | https://t.co/3HQpwTQKWO. pic.twitter.com/SbwZbXhFx9— Naval Analyses (@D__Mitch) July 4, 2018

În condiţii de război, aceste nave vor putea contribui la lupta antisubmarin, vor putea asigura activităţi de escortă sau vor putea pur și simplu augmenta forţa de lovire a navelor mari, luptând sub umbrela de protecţie aeriană a acestora din urmă.

Una peste alta, o marină mică şi săracă precum cea a României ar trebui poate să se uite cu mai multă atenţie la acest tip de navă polivalentă.

Nicolae Hariuc

---

Articole pe aceeași temă:

Navele Proiect 12700 Alexandrit

Navele proiect 21631 – Buyan M

Navele Proiect 22800 Karakurt

---

Surse:

[1] https://www.navyrecognition.com/index.php/focus-analysis/naval-technology/7207-project-22160-corvettes-to-expand-russian-navy-capabilities.html

[2] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/surface-ships-ships-and-boats/22160e/

[3] http://www.kolomnadiesel.com/en/catalog/detail.php?ID=2130

[4] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-electronic-systems/pozitiv-me1-2/; http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-electronic-systems/pozitiv-mek/

[5] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-electronic-systems/bagira/

[6] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-electronic-systems/mtk-201me/

[7] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-electronic-systems/tk-25e/

[8] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-weapons/paket-e-nk/

[9] https://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2016/march-2016-navy-naval-forces-defense-industry-technology-maritime-security-global-news/3698-russian-navy-to-fit-all-its-new-a-upgraded-vessels-with-paket-nk-weapon-and-decoy-system.html

[10] https://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2019/july/7295-russian-navy-to-receive-container-air-defence-system.html

[11] http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-weapons/shtil-1/

[12] https://www.strategic-culture.org/news/2016/11/09/admiral-grigorovich-state-art-frigate-joins-russia-mediterranean-task-force/