×
×

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic WorkboatsBeirutBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticb caproniChifonnecliperCliper ArielCliper Baltimorecolonelul Vasile UrseanuColregcontratorpilorConventia de la MontreauxcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal UstinovcuterCutty SarkDaciaDamenDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneleDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragordragor maritim clasa Muscaelicopter Ka-31R AEW&CESSMExocet MM40 Block 3FFG(X)FincantieriFinlandafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomanistorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilochlogofatul TautuLRASMMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina rusaMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo BoatNalucaNATOnava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestiNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperiscoppernopterportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava NeptunrandaRandunicaRazboiul ReceRechinulrelevmentremorcherul VanjosulRolls-RoyceRomaniaromanian independence war 1877romanian naval historyromanian navyromanian torpedo boatsRoyal NavyRusiaS-400 TriumfsabordSanta MariaSborulscara Beaufortscara DouglasServiciul Maritim Romansifleeasloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspar torpedo attackspar torpedo boatsSparvieroSpring Storm 2018Statele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KerciSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcoufTaepingtermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de DunareViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVosper ThornycroftVTAPWorld War IWorld War IIZborulZmeulZumwalt

Noutăți la Marea Neagră V. Despre tratate și ce mai fac vecinii


Despre tratate

Spuneam la un moment dat că, în ziua de azi, o bâtă lungă face cât un tratat bun. România are experiența perioadei interbelice când a desfășurat o amplă activitate diplomatică menită să securizeze granițele României Mari. Cât de bine au funcționat aceste tratate am văzut în 1940 când am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, Transilvania de Nord și sudul Dobrogei.

Nu vreau nici pe departe să sugerez că tratatele internaționale la care România este astăzi parte nu au nicio valoare. Totuși, istoria relativ recentă ar trebui să ne determine să facem mai multe pentru armata noastră. Prin noi înșine! spunea mai demult un liberal celebru, ce-i drept în alt context.

Ca să nu existe niciun dubiu, ceea ce vreau să subliniez aici este: chiar dacă astăzi suntem parte a NATO și avem un Parteneriat strategic mai strâns ca oricând cu SUA, inclusiv trupe americane pe teritoriul țării, asta nu înseamnă că noi nu trebuie să avem propria noastră „bâtă”.

De altfel, avem și exemple din istoria recentă: Memorandumul de la Budapesta și situația curentă din Ucraina.

Despre Convenția de la Montreaux care reglementează tranzitul prin strâmtorile turcești și accesul navelor în Marea Neagră am mai vorbit aici. De altfel, este un subiect destul de prezent în presa ultimilor ani.

Conform acestei convenții (tratat internațional), „țările riverane Mării Negre pot tranzita submarine prin strâmtori doar în baza unei notificări prealabile, acestea urmând să navigheze obligatoriu la suprafaţă şi doar pe timpul zilei. Submarinele şi portavioanele ţărilor neriverane Mării Negre nu pot tranzita strâmtorile, accesul acestora fiind interzis în strâmtori.”

conventia de la montreaux
Krasnodar, flota Mării Negre Sursa foto: wikipedia

Mai zice articolul 12 al convenției că “puterile riverane pot tranzita un submarin prin strâmtori doar atunci când acesta a fost achiziționat din afara spațiului pontic și trebuie să ajungă la baza sa. De asemenea, când un submarin al unei țări riverane necesită reparații care nu pot fi efectuate decât în șantiere din afara Mării Negre, atunci statul respectiv, cu notificarea prealabilă a Turciei, are dreptul să tranziteze submarinul respectiv prin strâmtori, în drum către șantierul unde va fi reparat.

În perioada Războiului Rece URSS a avut o prezență semnificativă și constantă în Marea Mediterană. Încearcă să facă la fel și acum (baza navală de la Tartus, Siria) doar că marina Rusiei de astăzi este o palidă imagine a flotei construite de Gorșkov pentru URSS. Prin urmare, rușii se bazează preponderent pe navele Flotei Mării Negre pentru asigurarea prezenței și permanenței în estul Mediteranei. Prezență realizată inclusiv cu submarinele acestei flote, submarine cu baza la Novorosiisk, Marea Neagră.

Sunt arhicunoscute filmele cu submarinele Proiect 636.3 Kilo Improved (sau Varșavianca) lansând rachete Kalibr din imersiune către ținte din Siria.

În ultimii cinci ani, șase submarine Proiect 636.3 au intrat în dotarea Flotei Mării Negre: Novorosiisk, Rostov-on-Don, Starii Oskol, Krasnodar, Velikii Novgorod și Kolpino. Cu excepția notabilă a primei unități – Novorosiisk, celelalte submarine ale clasei au îndeplinit în prealabil misiuni de luptă în Siria înainte de a ajunge pentru prima dată la baza lor din Novorosiisk, Marea Neagră.

Începând cu 2017, Rusia a avut două din cele șase submarine Kilo cu baza în Marea Neagră în misiune în estul Mediteranei, navele fiind staționate la Tartus. După cum spuneam mai sus, campania din Mediterana era prealabilă intrării în Marea Neagră. Doar că că nu poți “livra“ la nesfârșit submarine către Flota Mării Negre… Așa că trebuia găsită o soluție pentru a putea disloca submarinele din Marea Neagră în Marea Mediterană în conformitate cu prevederile Convenției de la Montreaux.

Mișcările submarinelor rusești între Marea Neagră și Marea Mediterană sunt foarte bine evidențiate aici.

Soluția s-a numit “reparații”. Starii Oskol și Krasnodar au intrat pentru prima dată în Marea Neagră în 2016, respectiv 2017. Ambele nave au simțit brusc nevoia de „reparații” la începutul lui 2019, fiind trimise prin strâmtori către Marea Mediterană. Exact în aceaași perioadă, ultimele două unități livrate – Velikii Novgorod și Kolpino, tranzitau strâmtorile către baza lor din Marea Neagră, evident, după prealabila campanie în estul Mediteranei.

În apărarea rușilor trebuie menționat că, la sfârșitul anului 2019, Starii Oskol chiar a ajuns la Kronshtadt Marine Plant pentru efectuarea reparațiilor, adică motivul oficial al ieșirii din Marea Neagră.

La data plecării lui Starii Oskol din Tartus către șantierul Kronshtadt (pe drum către șantier, submarinul a tras nițel – a se citi aproape un an – pe dreapta la Tartus), Novorosiisk ieșea și el din Marea Neagră, oficial tot pentru „reparații”. Și tot cu o “scurtă” oprire prin estul Mediteranei.

De altfel, o privire aruncată azi pe Google Maps asupra bazei din Tartus vă va releva un submarin Kilo tras la cheu. În 2 iulie 2020 erau două după cum se vede din poza de mai jos preluată de pe un site foarte interesant H I Sutton.

conventia de la montreaux
Sursa foto: H I Sutton

Că marile puteri militare au adesea un mod mai „deosebit” de a interpreta tratatele și convențiile internaționale o știu toate țările mici și mai puțin dezvoltate din punct de vedere militar… Insulele apar de te miri unde, teritorii garantate prin tratate și înțelegeri multilaterale devin brusc caduce în fața evidenței din teren și tot așa.

Pentru că interpretarea unei legi trebuie să aibă în vedere nu numai litera, ci şi spiritul acesteia.

Ca de obicei, Rusia respectă litera legii dar nu și spiritul acesteia. Dar să nu ne mirăm prea mult, tot ei au inventat și crucișătorul purtător de aviație…

Până la urmă, Turcia nu comentează, nici NATO nu comentează prea mult (sau deloc), nici Partenerul strategic așa că, probabil, “reparațiile” vor continua nestingherite pentru multă vreme de acum încolo.

Cu rușii mă simt întotdeauna ca-n Matrix: there is no spoon!

În aceste condiții, am început să mă întreb dacă nu cumva ar fi oportună o dezbatere asupra posibilității de a modifica/amenda această convenție din 1936. Tehnica militară, ca și situația geopolitcă, au evoluat mult de atunci…

Vecinii bulgari

Marina vecinilor bulgari este astăzi aproape la fel de irelevantă ca a noastră. Ei bine, din 23 septembrie 2020, marina bulgarilor este puțin mai puțin irelevantă: potrivit defbrief.com, două dragoare de clasă Tripartite cumpărate de la marina Olandei cu suma de 2.000.000 euro au ajuns la Varna fiind luate în primire de bulgari. Cele două se vor alătura suratei lor cumpărate de bulgari din Belgia în 2004.

conventia de la montreaux
Sursa foto: Marina Bulgariei

De prin 2017 încoace, Forțele Navale Române tot încearcă să repare capital și să modernizeze bătrânele dragoare de clasă Muscă, sumele avute în vedere pentru modernizarea lor fiind de circa 10.000.000 euro.

Nu am investigat în detaliu ce capacități tehnico-tactice au dragoarele achiziționate de bulgari dar nu cred că sunt semnificativ inferioare bătrânelor noastre Muște, mai ales dacă au păstrat senzorii instalați de olandezi. Aceștia le-au modernizat în anii 2004 – 2005 și le-au retras din serviciul marinei în 2011.

Ce ziceți, au făcut bulgarii o afacere mai bună decât vom face noi cu modernizarea dragoarelor noastre?

Nicolae

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff