×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navaleBeirutBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticazacicb caproniceaicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal UstinovcuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragordragor maritim clasa Muscaelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandafluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo BoatmusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestiNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperiscoppernopterpescuitul in Romaniaportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul de mine 274 balescupuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava NeptunrandaRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul VanjosulRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 TriumfsabordsaicaSanta MariaSborulscara Beaufortscara DouglasServiciul Maritim Romansifleeasloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018Statele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcoufTaepingtelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV UlaqvarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de racheteViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Noutăți la Marea Neagră (VIII): expresul sirian și capacitățile amfibii ale rușilor


Un scurt istoric

Forțele navale au fost mai mereu a cincea roată la căruța armatei ruse. O putere preponderent continentală, URSS a început să schimbe acest fapt după cel de-al Doilea Război Mondial, artizanul expansiunii flotei sovietice din timpul Războiului Rece fiind Amiralul Serghei Gorșkov. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Gorșkov a luptat în Marea Neagră, devenind comandantul Flotei Mării Negre în 1951 și al întregii flote sovietice în 1956.

Sub conducerea sa, flota URSS a crescut constant atingând apogeul în anii ’70. Gorșkov a construit o marină de mare largă („blue water navy”) capabilă să se opună puterilor occidentale în oricare din oceanele lumii. Marina rusă din zilele noastre încă mai „trăiește” de pe urma flotei construite de Amiralul Gorșkov.

Anii ’90 au adus cu sine atât dezmembrarea URSS cât și pe aceea a flotei sovietice. Aceasta a fost neglijată, efectivele și calitatea ei scăzând constant până la un minim istoric. Șantierele nu au mai primit comenzi iar mulți proiectanți navali din epoca sovietică au plecat să lucreze pentru fostul inamic. Mâna de lucru calificată a fost și ea pierdută treptat în urma haosului economic din acei ani.

De-a lungul timpului, URSS a utilizat mai multe tipuri de nave amfibii, iar multe dintre ele mai sunt în serviciu și astăzi. Concepția sovietică a fost destul de diferită de cea occidentală, navele sovieticilor fiind mai mici, nefiind apte să opereze o forță aeriană consistentă. Flota rusă a Mării Negre încă mai folosește nave Proiect 775 (Ropucha), un proiect al anilor ’60 cu o capacitate de încărcare limitată, circa 500 tone, fără helipad sau hangar, incapabile să opereze elicoptere. Nici navele Proiect 1171 (Alligator) nu sunt mai noi sau cu mult mai capabile. Au totuși o capacitate de transport mai mare decât celelalte.

nava amfibie rusia
Navă de desant amfibiu Proiect 775 Ropucha în Bosfor Sursa foto: https://turkishnavy.net/tag/syrian-express/

Pentru a înlocui Ropucha, rușii au început să construiască navele Proiect 11711 – Ivan Gren. Acestea au deplasament mai mare, o capacitate de încărcare crescută și dispun de helipad și hangar fiind capabile să opereze elicoptere. Primele două unități ale clasei au fost alocate Flotei Nordului, la fel și următoarele. Proiectul nu a fost lipsit de dificultăți: Ivan Gren a fost pusă pe cală în 2004 și acceptată în serviciu în 2018.

Navele amfibii au fost folosite de ruși în mai multe conflicte pentru diferite transporturi fiind utilizate inclusiv în războiul din Georgia.

Contractul Mistral

Recunoscând atât nevoia flotei ruse pentru nave amfibii cât și incapacitatea industriei autohtone de a construi așa ceva într-o perioadă de timp rezonabilă, Rusia a încheiat la sfârșitul anului 2010 un contract cu Franța pentru achiziția a două nave amfibii de clasă Mistral. Contractul prevedea și opțiunea Rusiei de a cumpăra încă două unități. Ce s-a întâmplat până la urmă cu această afacere este de notorietate publică: în 2014 Rusia a preluat peninsula Crimeea de la Ucraina iar statele occidentale au aplicat numeroase sancțiuni Rusiei și un embargo asupra transferului de echipamente militare. Francezii au dat banii înapoi Rusiei și au preluat cele două nave pe care, într-un final, în 2015, au reușit să le vândă Egiptului.

Războiul din Siria și necesitatea navelor amfibii

Nevoia navelor amfibii a devenit evidentă pentru Rusia după ce aceasta s-a implicat în septembrie 2015 în războiul civil din Siria. Logistica aferentă susținerii trupelor guvernamentale siriene dar și a propriilor trupe a condus la ceea ce media occidentală a denumit „Expresul sirian”. Cele câteva nave amfibii ale flotei Mării Negre s-au dovedit insuficiente în fața provocării logistice așa că rușii au fost nevoiți să improvizeze. Mai multe nave comerciale au fost achiziționate din Turcia sau Ucraina și alocate expresului sirian pentru a putea permite marinei să țină ritmul cu necesitățile războiului.

nava amfibie rusia
Navă proiect 1171 – Alligator în Bosfor ca parte a expresului sirian. Sursa foto: https://turkishnavy.net/tag/syrian-express/

Transporturile s-au desfășurat prin Bosfor, navele plecând din Novorosiisk (uneori și din Sevastopol) cu destinația Siria. Infrastructura siriană deficitară a ridicat și ea probleme la început, rușii fiind nevoiți să facă mai multe investiții pentru a fluidiza și optimiza traficul de mărfuri.

Conform unor declarații ale ministrului apărării, Serghei Șoigu, la un moment dat, Rusia trimitea zilnic în Siria, pe mare sau pe calea aerului, 2000 de tone de mărfuri. Evident, transportul naval ia partea leului fiind capabil să transporte mult mai mult și mult mai ieftin decât orice avion o poate face.

Navele Proiect 23900

Prin comparație cu navele clasei Ivan Gren, cele două nave Proiect 23900 reprezintă o ruptură clară din punct de vedere al arhitecturii navale de proiectele născute în epoca sovietică sau sub influența acesteia.

nava amfibie rusia
Nava universală de desant Proiect 23900. Sursa foto: navalpost.com

Două nave Proiect 23900 au fost puse pe cală în vara anului trecut la șantierul naval Zaliv în prezența lui Vladimir Putin: „Ivan Rogov” și „Mitrofan Moskalenko”. Conform planului, dacă nu apar probleme pe parcurs, cele două nave vor fi livrate în 2025, respectiv 2027. Faptul că rușii au decis construcția celor două nave în paralel poate însemna că acum au suficientă încredere în capacitatea industriei proprii de a duce la capăt acest proiect cu succes.

Bugetul alocat este de circa 100 miliarde de ruble, ceea ce echivalează bugetul alocat inițial achiziției celor două nave de clasă Mistral de la francezi.

nava amfibie rusia
Sursa foto: Bastion-Karpenko.ru

Navele vor avea o lungime de 220 – 234 m, lățimea de circa 40 m și un pescaj de 7,5 m și vor fi capabile să navigheze în zona arctică. Deplasamentul va fi de aproximativ 25000 tone, revizuit ulterior la 40000 tone, o creștere semnificativă. Navele au o punte de zbor de mari dimensiuni cu șase puncte de decolare-aterizare pentru elicoptere și o „insulă” amplasată la tribord. Autonomia va fi de circa 60 de zile, dar cel mai probabil că vor fi însoțite de nave de realimentare și aprovizionare, așa cum sunt cele Proiect 23130 – Academician Pașin.

Conform wikipedia, propulsia va fi una combinată, diesel cu gaz, și va permite navelor să atingă o viteză de peste 20 Nd (37 km/h), raza de acțiune fiind de 5200 mile marine (9700 km). Navele de clasă Mistral sunt prevăzute cu două motoare electrice orientabile (eng. „azimuth thrusters”) produse de Rolls-Royce însă cel mai probabil rușii vor folosi soluția clasică cu arbori port-elice.

Caracteristicile generale ale navelor Proiect 23900 sunt asemănătoare cu cele ale Mistral, dar asemănările sunt totodată dictate de necesități practice și marea majoritate a navelor amfibii au un design similar.

Vor putea opera o forță aeriană compusă din 16 – 20 elicoptere de asalt, vehicule aeriene fără pilot pentru misiuni de recunoaștere și, posibil, S-70 „Okhotnik”, un vehicul aerian fără pilot de recunoaștere și bombardament cu pronunțate caracteristici de reducere a semnăturii radar – „stealth”. De asemenea, ne putem aștepta ca aceste nave amfibii să opereze și elicoptere Ka-31R AEW&C (Airborne Early Warning and Control System – rom. avion de cercetare și alarmare timpurie) despre care am mai vorbit aici.

Deși mai toate sursele precizează că S-70 Okhotnik va opera de pe aceste nave amfibii, nimeni nu oferă detalii privind modul în care se va face acest lucru. Drona rusească are 20 tone la gol iar navele Proiect 23900 nu sunt prevăzute nici cu catapulte, nici cu cabluri arestoare. Prin comparație, X-47B avea aceeași masă la încărcare maximă iar pentru a opera de pe portavioane folosea catapulta pentru decolare și cablurile arestoare pentru aterizare. În plus, pentru a opera în mediul marin, Okhotnik ar trebui marinizată, trenul de aterizare întărit, aripile pliabile etc. Mai degrabă, este posibil ca rușii să aibă în vedere instalarea unei stații de control a zborului pe navele sale amfibii pentru a putea controla dronele Okhotnik… În condițiile actuale, operarea S-70 Okhotnik de către navele proiect 23900 este exclusă.

nava amfibie rusia
Sursa foto: Bastion-Karpenko.ru

Aproximativ 1000 de pușcași marini vor putea fi transportați în teatrul de operațiuni. Cala navei dispune de un doc și va putea opera 4 – 6 nave pentru desant amfibiu. De asemenea, vor putea transporta și tehnică de luptă blindată, până la 75 de vehicule, probabil o combinație de tancuri, mașini de luptă a infanteriei sau transportoare blindate amfibii.

Foarte important, aceste nave vor putea funcționa ca centre de comandă și control atât pentru trupele debarcate cât și pentru grupul de nave care le vor însoți. Cel mai adesea, atunci când vorbim despre o navă amfibie o facem prin raportare la capacitatea ei de a transporta tehnică militară, soldați și elicoptere de asalt în vederea unui desant. Ceea ce tindem să ignorăm constant sunt capacitățile de comandă și control pe care o astfel de navă amfibie le deține. Pentru că orice desant trebuie coordonat de cineva.

În mod cert, aceste nave vor fi mult mai utile Rusiei și intereselor sale decât singurul său portavion. Dacă nu apar probleme tehnice neprevăzute, ne putem aștepta ca rușii să construiască mai mult de două nave Proiect 23900.

Deși anumiți „experți” anticipează de ani de zile dispariția acestui tip de nave în fața amenințării rachetelor cu rază lungă de acțiune (balistice sau de croazieră, așa numitele „carrier killers”) mai toată lumea pare să construiască așa ceva, inclusiv detractorii de serviciu, China și Rusia. De ce? Pentru că beneficiile oferite de o astfel de navă surclasează net dezavantajele sale. Lucru de care s-au convins și rușii recent în Siria.

Nicolae




Comments:


    Marius B :

    M-am uitat pe wikipedia sa vad ce grupuri sunt preconizate pentru aceste nave. Chiar sunt curios cum le va iesi partea asta, daca le va iesi, sau daca vom afla vreodata.
    Pe partea de turbine curiozitatea e mare. Acum vreun an , poate doi, chiar m-am uitat cu atentie, pe indelete, pe unde sunt rusii. Lucrurile nu aratau bine pentru ei. Prin 2020 ar fi avut prima turbina, dar deja parea mai putin puternica decat se estima initial, scumpa, plus ingrijorari pe partea de fiabilitate pentru ca totul era nou (de la proiectare, productie, furnizori si mai ales centrele de testare). Dincolo de intarzieri, sunt curios ce va iesi, si mai ales daca vom afla vreodata ce a iesit.
    La partea de D, ma uitam chiar acum la niste poze din fabricile lor. Ce am vazut arata rau. |Vreau sa zic rau de tot, chiar daca nu aveam asteptari mari. Si asta chiar din fotografiile lor oficiale. Nu stiu cum de mai lucreaza fabricile alea si ce mai pot sa scoata, pentru ca asta nu poti banui sau deduce din brosuri si poze, dar ma minunez mai ales ca mai gasesc pe cineva care sa vrea sa lucreze acolo. Daca personalul are varsta utilajelor si halelor cred ca nu mai puteau intarzia prea mult cu demarajul productiei.

      rnhs :

      Eu am ramas cu impresia ca au rezolvat cu turbinele, parca anul trecut au iesit primele turbine produse de Saturn. Cred ca mai erau ceva probleme la nivelul transmisiilor. Nu cred ca se apucau de ele daca n-aveau cu ce sa le termine.
      La ce te referi cu „partea de D”? Chiar imi scapa acum… 🙂

        Marius B :

        Diesel. Fabricile de componente pentru locomotive si alte destinatii.
        La turbine si eu stiam ca anul trecut ar fi trebuit sa primeasca primele unitati. Au avut intarzieri, dar ele sunt de asteptat in domeniu, chiar si pentru cei care nu pornesc de la zero. Acum ca au reusit sa inceapa sa produca turbine, intrebarea este cat de reusite sunt ele? Cat de performante si cat de rezistente? Daca nu prin comparatie cu europenii sau americanii, atunci cu cele ucrainiene. Ar fi interesant de aflat daca la sfarsitul acestei investitii chiar au ceva mai bun ca inainte, sau macar la fel.

          rnhs :

          Cred ca telul principal era pur si simplu sa aiba. Primul sistem Diesel&Gas integral rusesc a fost montat pe a treia unitate de clasa Gorskov. De urmarit testele de acceptare cu nava asta ca sa ne dam seama ce si cum. Ceva ceva o sa mai scape prin presa.

            Marius B :

            Da, chiar este de urmarit. Intelegerea mea este ca de ceva vreme, rusii si-au pus ochelarii de distanta/departare si au manifestat interes si initiative pentru investitii in tehnica navala, dar erau tinuti in loc de capabilitatea de a produce sisteme de propulsie (ei, poate si docuri 🙂 ) si de disponibilitatea fondurilor. Grupurile le au, fie bune, rele sau (cel mai probabil) nici prea-prea, nici foarte-foarte, asa ca acum pot construi ce doresc, si ramane sa vedem cati bani au, cum ii prioritizeaza si ce se apuca sa sudeze. Urmaresc cu un vag interes desfasurarea. La inceput am fost uimit sa vad in cate platforme investesc si cat de mult construiesc, dar sursa erai in mare parte tu si RM si m-am gandit ca poate asa a fost mereu, doar ca abia acum am aflat eu. Dupa ce m-am uitat la flota existenta si mai ales la vechimea ei, m-am prins ca nu-i deloc asa, si ca de fapt, de o perioada lunga de timp, rusii nu am mai investit asa consecvent si coerent in partea navala. Pare ca-si innoiesc (cat si cand pot) toate clasele (ma rog, fara nave prea mari ca acolo nu stiu daca au cu ce, dar sigur nu au unde), si in plus adauga unele noi. Deja este un demers strategic in opinia mea, de intarire rapida a fortelor din acest mediu. Pare ca efortul e dublat si de unul de innoire a inarmarii. Aici tare mi-ar placea un articol , cat sa ma dumiresc ce au schimbat sau vor sa schimbe (mai ales pe partea AA si senzori). Interesant de urmarit.

    Herr Von Renn Weg :

    Multumim pt informare Nicolae!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff