×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navalebateria Perseverentabaterii de coastaBeirutbeiul de samosBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticargoul FunduleaCargoul Plataresticazacicb caproniceaicacernicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal Ustinovcuirasatul PotemkincuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdiplomatia canonierelordirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragordragor maritim clasa Muscaelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaEustatiu SebastianExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandaflota Marii Negrefluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIon GhicaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo BoatmusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava maritima hidrografica Alexandru Catuneanunava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestinavele Proiect 12700 AlexandritNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperamaperiscoppernopterpescuitul in Romaniapirati de Dunareportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul de mine 274 balescupuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava Neptunrandarazboiul de independenta 1877razboiul din Crimeearazboiul Iran IrakRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul Vanjosulrevolta de pe PotemkinRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 TriumfsabordsaicaSanta MariaSborulscara Beaufortscara Douglasscrisori catre vasile alexandriscufundarea canonierei cuirasate PodgoritaServiciul Maritim Romansifleeasloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018stadiul inzestrarii fortelor navale romaneStatele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcoufTaepingtanc maritim motorinatelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpiloare romanestitorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV Ulaqvanator de minevarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de racheteViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Puitorul de Mine (PMn. 274) Viceamiral Constantin Bălescu


Puitorul de mine și plase – Viceamiral Constantin Bălescu, număr de bordaj 274, ca să-i redăm denumirea completă pe care o poartă în prezent, a intrat în serviciul marinei militare române în data de 16 noiembrie 1981. Prin urmare, în curând vom serba aniversarea a 40 de ani de serviciu în Forțele Navale Române (FNR).

Ca și sora sa[1], puitorul de mine 271 Viceamiral Ion Murgescu, Bălescu a fost proiectată de ICEPRONAV Galați (Proiect 882/3) și construită de șantierul naval din Mangalia. Ambele puitoare foloseau planul de forme al navei de scafandri de mare adâncime Grigore Antipa însă erau compartimentate diferit. Spre deosebire de PMn. 274 care are o punte pupa de mari dimensiuni deservită de o macara, PMn. 271 avea la pupa o punte heliport. Spun avea pentru că PMn. 271 a fost retrasă din serviciu în 2004 și dezmembrată în 2011, în același șantier naval Mangalia unde a și fost construită. În prezent, PMn. 274 este încadrată în Divizionul 146 Nave Minare-Deminare dislocat la Constanța[2].

puitorul de mine 274 balescu
Puitorul pe o mare ceva mai agitată

Caracteristici tehnice:

  • Lungime 78,42 m;
  • Lățime 10,60 m;
  • Pescaj 3,4 m;
  • Deplasament 1451 tone;
  • Viteza maximă 19 Nd.

Propulsie:

  • 2 x motoare principale ALCO V12 Diesel (construite sub licență la Întreprinderea Mecanică Reșița);
  • 3 x generatoare diesel AC BADOUIN;
  • 1 x generator diesel de rezervă VOLVO PENTA.

Echipaj 76

Senzori, echipament de navigație și comunicații:

  • radar de cercetare de origine sovietică (posibil nefuncțional);
  • radar de navigație JRC;
  • radar de navigație Koden;
  • radar de control al focului MR-123 (NATO „Bass Tilt”);
  • GPS JRC;
  • pilot automat Navitron NR 850;
  • ECDIS, AIS, IFF, GMDSS, Navtex;
  • comunicații prin satelit, radion HF, VHF și UHF.

Armament:

  • 1 x tun rapid de 30 mm AK-306 (ghidare optică);
  • 2 x tunuri rapide binate de 30 mm AK-230 (ghidare radar);
  • 2 x mitraliere de 14,5 mm MR-4N;
  • 2 x mitraliere de 12,7 mm Anubis;
  • 2 x lansator de bombe anti-submarin RL-1000;
  • 2 x lansator de rachete model FASTA 4 cu rachete antiaeriene STRELLA 2M;
  • circa 100 de mine marine de 3 tipuri;
  • 1 cameră hiperbarică containerizată.

PMn. 274 a făcut obiectul mai multor licitații în perioada 2018 – 2019 care au vizat reparații capitale și (re)amenajări, modernizarea sistemului energetic și a altor sisteme, în acest scop fiind cheltuiți aproximativ 6 milioane de lei, fără TVA. În principiu, este vorba de modernizări limitate (generatoare, o nouă instalație frigorifică, echipamente moderne de navigație și comunicație, senzori noi, armament nou) în scopul menținerii navei în serviciu pentru încă o perioadă… nedefinită. Având în vedere că FNR rămâne cenușăreasa forțelor armate române prin prisma celor mai mici alocări bugetare, sunt șanse destul de mari să serbăm aniversarea de 50 de ani a puitorului Vam. C. Bălescu.

În continuare voi trece în revistă principalele modificări/modernizări aduse navei în ultimii ani.

Un sistem AK-306 amplasat în prova, în fața comenzii. Același sistem se regăsește și pe cele două corvete de clasă Tetal 2. Mai multe detalii despre acest tip de sistem puteți citi aici și aici. Este ideal pentru angajarea țintelor mici, aeriene sau de suprafață, inclusiv a minelor. Spre deosebire de AK-230 și AK-630, AK-306 este ghidat optic, nu radar, ceea ce nu permite utilizarea sa în rol anti-rachetă. În poza de mai jos am încercuit cu roșu turela sistemului AK-306 și poziționarea sistemului Anubis.

puitorul de mine 274 balescu
Cele două noi sisteme de armament, marcate cu roșu, AK-306 în prova și Anubis sub puntea bărcilor

Înainte și după. Sistemul AK-306 a fost adăugat între misiunea de comandă a SNMCMG-2 din prima jumătate a lui 2020 și misiunea Eunavfor Med Irini din această toamnă, acum în desfășurare.

puitorul de mine 274 balescu
Puitorul în configurație 2020
puitorul de mine 274 balescu
Puitorul în configurație 2021

În clipul de mai jos sunt trageri cu armamentul artileristic de pe una din cele două corvete Tetal 2, astfel că avem, în ordine: AK-306, AK-630, AK-176. De remarcat diferențele în ceea ce privește cadența dintre AK-306 și AK-630, ambele tunuri de tip Gatling.

Două sisteme telecomandate Anubis (produse de Pro Optica) echipate cu câte o mitralieră de 12,7 mm. Amplasarea acestora nu pare una dintre cele mai fericite, câmpul de tragere fiind ușor restricționat de elementele suprastructurii navei, după cum reiese și din pozele de mai jos. Despre sistemele Anubis puteți citi mai multe informații aici. Sistemul Anubis beneficiază de un sistem opto-electronic și de un telemetru laser pentru identificarea și determinarea distanței până la țintă și poate fi operat din interiorul navei cu ajutorul unei console. În poza de mai jos am încercuit cu roșu sistemul Anubis, una dintre cele mai clare imagini pe care le-am avut la dispoziție.

puitorul de mine 274 balescu
Sistemul Anubis instalat pe puntea principală, sub RHIB-uri. Câmpul de tragere este ușor restricționat de suprastructură

Se remarcă și cele două gruie pentru manipularea RHIB-urilor. Acestea au făcut obiectul unor licitații separate. Oricum, în acest moment, majoritatea navelor din Forțele Navale Române au fost echipate cu RHIB-uri (Rigid Hull Inflatable Boat) manipulate cu ajutorul unor gruie noi. Despre una din aceste licitații am mai vorbit pe site într-un articol mai vechi care poate fi recitit aici.

puitorul de mine 274 balescu

Instalația de climatizare. Navele moderne au sisteme de climatizare centralizate. Nu este și cazul puitorului nostru și putem remarca numeroasele unități de aer condiționat amplasate în cele mai variate locuri într-un mod care mie îmi sugerează că s-a recurs la o improvizație. Oricum, mai bine așa decât deloc.

Camera hiperbarică este containerizată. Probabil aceasta a fost instalată pentru a suplini absența navei Grigore Antipa – specializată în operarea scafandrilor de mare adâncime, acum în șantierul Damen Mangalia pentru reparații capitale și modernizări. Ideea mi se pare de viitor. Astfel, puitorul ar putea fi echipat cu sisteme autonome sau telecomandate fără echipaj dedicate misiunilor de luptă împotriva minelor marine sau pur și simplu pentru supravegherea spatiului maritim. Acestea pot fi depozitate pe puntea pupa de mari dimensiuni și manipulate cu ajutorul macaralei în timp ce sistemele de comandă și control pot fi amplasate într-un container standard poziționat în locul unde astăzi este camera hiperbarică.

Au fost instalate noi sisteme de navigație, comunicații și control integrat al mașinilor de pe puntea de comandă. Avem și un soi de sală de ședințe ce poate fi folosită pentru planificarea misiunilor sau pentru prezentarea raportului la încheierea unei misiuni.

Foarte important, modernizările aduse puitorului nu par să fi limitat în vreun fel capacitatea acestuia de a lansa mine. Șinele specifice sunt tot acolo, parte la vedere, pe puntea pupa, parte ascunse de suprastructura navei, după cum putem vedea în pozele de mai jos cu ocazia lansării unei mine de exercițiu.

În concluzie, nava a primit o nouă viață cu ocazia reparațiilor și modernizărilor din ultimii ani deși bugetul avut la dispoziție a fost limitat. Capacitatea de a instala baraje de mine și de a executa misiuni de dragare și vânătoare de mine este deosebit de importantă iar România a beneficiat de serviciile acestei arme pe tot parcursul existenței sale moderne, fapt pe care l-am evidențiat într-unul din primele articole de pe site care poate fi recitit aici.

Evoluțiile recente în domeniu conduc spre o automatizare accelerată a procesului de dragare/vânătoare a minelor marine. Câteva exemple recente se evidențiază: programul olandezo-belgian de construcție a unei noi clase de nave de deminare – dragoare/vânătoare de mine, programul american de dotare a navelor de clasă Littoral Combat Ships (LCS) cu un sistem modular de luptă împotriva minelor marine și intențiile Royal Navy (Marea Britanie), una dintre cele mai performante marine în acest domeniu, de a retrage complet în perioada următoare navele dedicate cu echipaj la bord pentru a le înlocui cu vehicule autonome fără echipaj containerizate astfel încât orice navă, inclusiv puitorul nostru să le poată opera cu minime amenajări. Spre deosebire de dragoarele de clasă Muscă, puitorul 274 se pretează mult mai bine acestui concept de utilizare a modulelor containerizate datorită punții pupa deschise, cu dimensiuni generoase și macaralei care o deservește.


Surse:

[1] https://www.mangalianews.ro/68110/

[2] https://www.navy.ro/despre/organizare/divizion_146/puitorul274.php

Sursa foto: contul de Facebook al Forțelor Navale Române


Articole pe aceeași temă:




Comments:


    Marius B :

    Salut. Mi-a placut ca ai pus multe poze si ai reusit, zic eu, sa ne duci si pe noi un pic la bord. Secventele inainte-dupa sunt faine, ajuta mult la intelegerea modificarilor. Chiar mi-a placut. Si ultima poza e cava inedit pentru mine, chiar nu stiam „how they do it”. Ma bucur ca printre modernizari s-au strecurat si unele care tin de imbunatatirea vietii la bord. Revin la o veche discutie: pentru mine astfel de modernizari ar avea prioritate in fata oricarei alte modificari (si chiar vreau sa zic oricare), si as merge pe maximul posibil tehnic. Ar trebui sa preaceada temporal si chiar sa excedeze bugetar orice imbunatatirea a capabilitatilor de lupta sau prelungire a exploatarii.

      rnhs :

      Merci! Nu vrei sa elaborezi putin ultima parte? Cea cu vechea discutie. Nu inteleg foarte clar unde bati. 🙂

        Marius B :

        Nu bateam nicaieri. Dar atunci cand repet lucruri pe care le-am mai spus in trecut ma simt dator sa precizez ca sunt constient de repetare. Nu mai stiu cand si cum (poate cu ocazia unui articol care viza modernizarea altor nave, si pe alt site cu ocazia unor discutii despre investitii ale MApN pentru trupele de uscat), am apreciat atentia acordata echipajului. Daca intr-adevar credem ca fortele armate (si cele navale in particular) sunt importante pentru noi, si ne asteptam ca profesionistii de acolo, dincolo de vocatie si responsabilitatea asumata, sa se expuna unor riscuri uriase la nevoie, nu putem sa nu le acordam importanta astazi. Si una din foarte putinele cai pentru a demonstra ca sunt importanti este de a le asigura conditii foarte bune de antrenament. Ducand discutia mai departe, in speta de la cadrul general la cel individual. in opinia mea, oricat i-ai spune cuiva ca el conteaza si activitatea lui zilnica este importanta, este greu sa fii credibil cand persoana respectiva sta incins la 40 de grade, intr-un mediu insalubru, periculos, si tot ce vede zi de zi in fata ochilor e rugina si vopsea scorojita, si eventual mai trage si cu ochiul la ce au altii. Vocatia si dedicarea pot fi erodate de un mediu demotivant. Cred ferm in asta. Si atunci ma gandesc ca indiferent ce tehnica de lupta au acum, si ce planuri de investitii avem in paltforme de exceptie, urgenta, inainte de orice altceva, este dictata de ce putem face astazi (sau ma rog, extrem de rapid, si cu sume suportabile).

          rnhs :

          Eh, uite o observatie pe care rareori o vezi prin comentarii… Asigurarea unor minime conditii de “confort” este esentiala nu doar pentru retentie dar si pentru recrutare. Mai ales in perioadele in care economia merge bine si exista cerere pe piata de munca. Si mai ales in domenii inalt tehnologizate. Sau care ar trebui sa fie inalt tehnologizate.
          Un exemplu in acest sens este Royal Navy (UK) care a tinut la cheu un T45 mai multi ani din lipsa de marinari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff