Anul trecut a fost foarte nefast pentru US Navy, nu mai puţin de patru nave fiind implicate în incidente care au condus la pierderea de vieţi omeneşti. Am scris şi eu despre incidentele cele mai grave, cele în care au fost implicate USS „Fitzgerald” şi USS „John S. McCain”, concluziile de atunci, confirmate ulterior de raportul de anchetă al US Navy, fiind că marinarii americani au dat, printre altele, dovadă de o slabă pregătire marinărească. De altfel, OOD-ul (Offices of the Deck) de pe USS „Fitzgerald” a pledat vinovat în procesul care i-a fost intentat.
Eu însumi skipper (bărci de agrement, până în 24 m), am învăţat cu ocazia cursurilor de navigaţie cu vele, şi recitesc adeseori, ceea ce un şofer ar denumi regulile de circulaţie pe drumurile publice. Echivalentul acestora este COLREG-ul (International Regulations for Preventing Collisions at Sea), ceea ce în traducere liberă înseamnă Regulamentul de evitare a coliziunilor pe mare. COLREG-ul a fost adoptat în 1973 şi a organizat şi sistematizat regulile, semnele, sunetele, luminile care se aplică şi astăzi în navigaţia maritimă.
Astăzi vă voi prezenta două dintre aceste reguli astfel cum au fost ele aplicate la un moment dat de diferite nave, cu speranţa că, în acest fel, voi mai îndulci ariditatea lor. Cine ştie, poate unii dintre cititorii site-ului doresc să devină skipperi, această mică lecţie fiindu-le utilă pe viitor.
Dară să-ncepem!
Una dintre regulile despre care vom vorbi astăzi sună cam aşa (întâi în engleză şi apoi în română):
The term „vessel restricted in her ability to maneuver” means a vessel which from the nature of her work is restricted in her ability to maneuver as required by these Rules and is therefore unable to keep out of the way of another vessel. The term „vessels restricted in their ability to maneuver” shall include but not be limited to:
-
A vessel engaged in laying, servicing, or picking up a navigational mark, submarine cable or pipeline;
-
A vessel engaged in dredging, surveying or underwater operations;
-
A vessel engaged in replenishment or transferring persons, provisions or cargo while underway;
-
A vessel engaged in the launching or recovery of aircraft;
-
A vessel engaged in mine clearance operations;
-
A vessel engaged in a towing operation such as severely restricts the towing vessel and her tow in their ability to deviate from their course.
Expresia “navă cu capacitate de manevră redusă” înseamnă deci o navă a cărei capacitate de a manevră conform prezentelor reguli este limitată prin natura lucrărilor sale şi deci nu se poate îndepărta din drumul altei nave. Expresia “Navă cu capacitate de manevră redusă” trebuie să includă următoarele nave, fără a se limita însă la acestea:
-
navele ocupate cu lansarea sau întreţinerea mijloacelor de întreţinere a navigaţiei, a unui cablu sau a unei conducte submarine;
-
navele angajate în cercetări sau lucrări sub apă;
-
navele care, în timp ce se află în marş fac alimentare cu combustibil sau transbord de persoane, provizii sau marfă;
-
nave ocupate în lansarea sau recuperarea aeronavelor;
-
navele angajate în operaţiuni de dragare a minelor;
-
navele angajate în operaţiuni de remorcare care îngreunează mult capacitatea remorcherului şi remorcii sale de a modifica drumul.
Putem lesne observa că prezenta regulă se referă în două cazuri direct la nave militare. Pe timp de zi, navele cu capacitate de manevră redusă vor arbora într-un loc cât mai vizibil o bulă, un romb şi încă o bulă, dispuse în general pe catarge, în locuri foarte vizibile, precum în pozele de mai jos:
Menţionez că, în momentul în care sunt angajate în operaţiuni aeronavale, şi portavioanele trebuie să ridice pe catarg, într-un loc cât mai vizibil, acelaşi semn ca mai sus: bulă, romb, bulă. Exact ca-n pozele de mai jos:
Continuăm cu un clip pe care l-am mai folosit pentru explicarea altor termeni, însă de data asta ne vom concentra pe sunete. Vizionând clipul de mai jos, veţi auzi la un moment dat cinci sunete (sirenă) consecutive.
https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=wIkTqzvQJvM
Spre finalul filmului se aud cele cinci sirene consecutive ale distrugătorului american care înseamnă următorul mesaj: „I don’t agree. I’m unclear as to your intentions.”
Mai departe, în clipul de mai jos veţi auzi la un moment dat trei sunete prelungi (fantastice de altfel, nava e şi ea destul de cunoscută, „Queen Mary”). De altfel veţi putea observa că nava „dă” cu spatele:
Cele trei sunete exact asta înseamnă: semnalizarea faptului că nava are maşinile de drum înapoi…
Acum, eu nu o să tratez în acest articol toate regulile din Colreg. Am vrut doar să dau câteva exemple. Însă, pe cei care s-au gândit măcar o dată să-şi ia permisul de navigaţie pentru bărci de agrement de până în 24 m, îi invit să arunce un ochi aici
Dacă există interes, pe care vă rog să vi-l manifestaţi, pot detalia cam ce presupune obţinerea acestui permis. Veliere, bineînţeles! 🙂
Nicolae Hariuc
Karadeniz :
România a aderat la convenția referitoare la Regulamentul internațional pentru prevenirea coliziunilor pe mare, ( încheiată la Londra la 20 octombrie 1972 ), în anul 1974, prin decretul Consiliului de Stat nr. 239 din 23 decembrie. Documentul, inclusiv textul oficial în limba română a convenției și regulamentului se găsește pe http://www.monitoruljuridic.ro/.
Termenul utilizat in textul oficial romanesc este de abordaj nu coliziune, probabil din același motiv ca și obiecțiunile făcute la art. 2, paragraful 2 și la art.3 din Convenție. Cum regulamentul a intrat în vigoare la 01.01.1976 textul acestuia a fost tipărit în limba română de către ministerul transporturilor și telecomunicațiilor în 1975.
Trebuie reținut că aceste reguli valabile în marea liberă nu se pot substitui regulilor și prescripțiilor speciale, stabilite de autoritățile competente ale statelor, cu privire la navigația în rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau căile de navigație interioară comunicând cu marea și accesibile navelor maritime. Aceste reguli se găsesc în cărțile pilot și în regulamente de navigație pe râuri, fluvii canale și lacuri. In cazul României e vorba de cartea pilot a Mării Negre, Regulamentul de navigație pe Dunăre în sectorul românesc și Regulile de navigație pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari.
rnhs :
Multumesc pentru completari! Cei de la scoala de sailing foloseau coliziuni in loc de abordaj si asa am ramas cu termenul. La marinarii de agreement tre’ sa fie mai simplu. 🙂 Oricum, si Colreg-ul si Regulamentul de navigatie pe Dunare merita mai multa atentie. De altfel voi reveni cu reguli din ele.
Alex :
O mica corectie Nicolae. Fotografia care „reprezinta” un crucisator din clasa Ticonderoga renuntand la un „UNREP” este de fapt un distrugator din clasa Spruance. Nu cred ca nava respectiva a renuntat la UNREP. De obicei UNREP se efectueaza in conditii de mare de pana la Sea State 5 (deci valuri pana la 4 metri). Ma de graba fotografia cred ca reprezinta un Spruance efectuand o manevra de exerciutiu „emergency breakway” dupa completarea UNREP.
rnhs :
Ai dreptate Alex! O sa fac corectiile necesare. Multumesc!
rnhs :
Daca VERTREP e vertical replenishment, UNREP de la ce vine?
Alex :
UNREP – Underway Replenishment (Realimentare din mars – se refera la operatii de realimentare cu carburanti si lubrefianti)
CONREP – Connected Replenishment (Realimentare conectatata – similara cu UNREP ca operatie, dar se refera de obicei la „dry goods” i.e. paleti, munitii, etc.)
rnhs :
Multumesc.