După cum scriam într-un articol mai vechi, în 2019, cei de la Damen Mangalia au încheiat un contract cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos – Galați având ca obiect retehnologizarea remorcherului spărgător de gheață Perseus.
Bugetul alocat a fost de 50,4 milioane de lei, nava urmând să îndeplinească atât rolul de spărgător de gheaţă, cât şi pe cel de navă de intervenţii la stingerea incendiilor şi de asistenţă umanitară în situaţii deosebite. Durata lucrărilor a fost stabilită la 24 de luni.
Perseus a fost construit în perioada 1987-1989 după un proiect elaborat în anul 1984 (Proiect ICEPRONAV 1395) și face parte din aceeași clasă de nave cu remorcherul maritim de salvare Grozavul și cu nava hidrografică maritimă Cpt. Cdor. Alexandru Cătuneanu. Prin urmare, aceeași modernizare poate fi aplicată și celorlalte două nave care fac parte din Forțele Navale Române. Cel mai probabil, bugetul alocat ar fi similar iar expertiza ar exista deja la nivelul Șantierului Naval Damen Mangalia. De altfel, la Damen Mangalia se mai află în reparații capitale și nava pentru cercetări maritime Grigore Antipa (articol mai vechi aici) care ar putea înlocui NHM Cătuneanu cât timp aceasta s-ar afla în șantier.
Remorcherul maritim Perseus a fost construit pentru a fi folosit la salvarea şi remorcarea navelor maritime avariate sau eşuate, spargerea gheţii pe sectorul maritim al Dunării de Jos de la Sulina până la Brăila (km 175), nava având clasă de gheaţă G60, precum şi la manevra navelor maritime în radă şi port, participarea la activităţi de stingerea incendiilor care se produc la bordul navelor sau pe cheu, manevra şi remorcarea platformelor de foraj marin, aprovizionarea platformelor de foraj marin în cazul unor furtuni mai mari de gradul 4 de agitaţie al mării (vânt de peste 28 km/h și valuri de peste 2 m), dar şi pentru remorcaje maritime de linie.
Înainte de modernizare, propulsia navei era asigurată de motoare 6L40/54A produse de ICM Reşiţa, sub licenţă MAN şi de liniile de arbori cu elice cu pas reglabil fabricate în Polonia şi proiectate pentru puterea nominală de 3.300 CP. Centrala electrică era compusă din două generatoare diesel de 630 KVA produse în Polonia, sub licenţă Sulzer, două generatoare de 630 KVA, acţionate prin priza de putere de la reductorul instalaţiei de propulsie şi de un diesel generator de avarie şi pentru staţionare de 165 KVA, fabricat în fosta RDG.
Conform celor de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, emisiile de noxe depăşesc limitele actuale impuse de normele internaţionale şi directivele UE de protecţie a mediului, făcând imposibilă obţinerea documentelor de navigaţie aferente zonei de navigaţie nelimitată, pentru care nava a fost proiectată.
După cum am evidențiat și în poza de mai jos, principalele modificări aduse navei sunt noua punte de comandă, cu geamuri largi și vizibilitate la 360o și cele două coșuri de fum, acum scurtate, cu eșapamentele motoarelor principale și ale diesel-generatoarelor la vedere.
Sper să o surprind la Mangalia și când va arăta ca în poza de mai jos.
Nicolae
sorin.vasile :
Dovada ca si cu bani putini se poate face lucruri bune
rnhs :
Cand toate pica in jurul tau trebuie sa te hotarasti la ceva… probabil ca Perseus va castiga inca 15 ani de viata.
Marius B :
Am vazut pe RM ca este gata.
Bine ca au reusit sa o revitalizeze. Am vazut si pozle si arata bine puntea de comanda.
Nu inteleg cat a costat. Am vazut vreo 3 contracte (apar unele de reparatii) , plus un document vizand cresterea sumei alocate initial.
Ce nu prea imi place este ca dam 30 kk EUR in Turcia pentru remorcherele noi, mai ales ca majoritatea sumei este ecoperita de UE, Mie mi se pare absolut ilogic (desi inteleg libertatea comertului. avantajul drepturilor egale, competitiei directe samd). Pur si simplu mi se pare prostie, si ipocrizie paguboasa, sa aloci sume pe considerente sociale sau de dezvoltare (cu surse obligatoriu intracomunicatere), si apoi sa le cheltui folosind criterii comerciale (culmea, pe furnizori extracomunitari).
rnhs :
Cred ca Perseus a fost in jur de 10 milioane de euro. Plus/minus. NMH Catuneanu ar putea urma aceeasi cale insa pana atunci sa vedem ce iese cu Antipa.
La ce remorchere te referi?
Marius B :
https://www.afdj.ro/ro/comunicate-de-presa
in documentele intiale apare suma;
in cele intermediare sunt si poze
la final receptia cu suma si % aferent acelei etape.
In josul paginii apare si un comunicat despre un trasport corp de nava in care se aminteste de rm Farul construit la Galati, pare a fi deasemenea o nava noua.
rnhs :
La un scurt search oe goagal, iaca: https://jurnalgiurgiuvean.ro/de-necrezut-cu-doar-8-salariati-tehnorex-international-s-a-constanta-castiga-o-licitatie-pentru-constructia-a-doua-nave-in-valoare-de-12-milioane-de-euro/
Si iaca: https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/tehnorex-international-srl-a-semnat-cu-santierul-naval-mangalia-ce-contract-si-a-adjudecat-firma-document-701150.html
Tie ce-ti sugereaza aceasta firma care si-a adjudecat 2 remorchere dar le-a construit in Turcia, la Tuzla?
P.S. Sper sa nu-mi fi scapat nimic…
Marius B :
Articolele sunt din ’19 si ’20. Pare ca intre timp au fost construite navele in Turcia. Cel putin asa am intewles eu din receptia primelor doua (Sulina 2 si COvurlui). Tu ai inteles altfel?
Nu sunt 2. SUnt 2+2, cu specificatii usor diferite. In total 30kk din cate am vazut.
Daca am intelegerea corecta (astept si confirmarea ta ca sa vedem daca plecam de la aceleasi presmise), atunci n-am o parere deloc buna.
rnhs :
Asa am inteles si eu: 2 + 2. Doua sunt atribuite direct unui santier turcesc in timp ce celelalte doua au mers catre Tehnorex care, de fapt, le-a subcontractat (probabil) tot in Turcia, retinandu-si si ei un „comision” decent. Pare un „aranjament” tipic de toata frumusetea…
Marius B :
Da, nici mie nu-mi place ce vad. Daca as avea rabdare, as cauta suma toata avansata in proiect, si suma finala angajata, asa, pentru o comparatie rapida. Dincolo de aspectul costului de proiect (unde nu ma pricep, si nici daca as sta 1 luna nu as deslusi daca suma a corecta, mica sau mare, cred ca e regretabil si prostesc, ca o institutie a statului/regie autonoma, cu bani de la stat, si sume cofinantate comunitar prin programe de dezvoltare regionala, sa aleaga (indiferent de mecanism) subcontractarea unor produse industriale majore in Turcia (deci afara tarii, si in afara UE). in conditiile in care avem portofolii extinse disponibile la noi, cu rezultat cunoscut/produse cumparate in trecut, sau daca nu, oricum disponibile in UE peste tot.
Practic am ratat tot ce tinea de noi, tot ce depindea de noi :
– cresterea de venituri ale statului pentru sume angajate de stat,
– dezvoltarea regionala cu sume alocate dezvoltarii regionale,
– standardizare inventar, produse premium si suport pe durata de exploatare – in general aspecte dezirabile pentru orice utilizator, cu atat mai mult pentru unul care nu cheltuie nimic pentru asta.
Asta numesc eu prostie, sau neputinta.
rnhs :
Si te mira? 🙂 Pare un aranjament menit sa traga niste bani pentru cine trebuie intr-o maniera aparent legala.