×
×

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


achizitie droneachizitie submersibilachizitiiactiuni pe bratul BorceaAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalfabetul morsealfabetul radioalidadaAmiral GorshkovAmiral Grigorovichamiral murgescuamiralul petre barbuneanuaparat de masurat relevmentulArielArtigliereBAE SystemsBaltimore clippersbatalia de la RasovaBeirutBlack Ball LineBosforBouffonneBuyan MCaffacalitati manevrierecanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera Siretulcanoniere romanesticanonierele dragoarecaracacaraca de la BalinestiCaterpillarcb capronicetatea argamumChifonneclipercolonelul Vasile UrseanuColregcontratorpilorConventia de la Montreauxcorveta Tetal I 260Cristofor Columbcrucisatoare auxiliarecrucisatorul elisabetaCSS VirginiacutercutterCutty SarkDaciaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneleDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedefinitie monitordistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdivizionul 146 minare deminareDixmudedragajdragorenigme istoriceEpitropepoca marilor descoperiri geograficeESSMexercitiu amfibiuExocet MM40 Block 3FFG(X)FincantieriFinlandaflota fluvialaflota Marii Negreflota Moldovei in Evul MediufocFrancis DrakeFriponnegabiergazgeneralgeopolitica Marii Negregeopolitica stramtorilorgiratiegoeletagoeleta cu gabierigoeleta SperantaGolden Age of PiracyGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaHarpoonHenric navigatorulHMS CobraHMS ViperHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninaugurarea canalului Kielinertieinfiintare divizion draga mineinstrumente de navigatieintrare nave in serviciuIon C Bratianuistoria marinei romaneistorie navalaistorie navala militara romanaistorie navala romanaJ15 avionJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascajurilovcajurnal de bordK-130 BraunschweigKarakurtLa Fayette classLacar Catargiulacul razimlampa de semnalizareLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albeLegend class cutterlicitatiilicitatii modernizare armata romanalicitatii modernizare flota fluvialaLider distrugatorlochloglogofatul Tautulupta antisubmarin in WWIMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina militara romanamarina romana dupa WW1marina rusaMarsuinulMBDAMignonneMihail Kogalniceanumine maritimeMistral classmodernizarea marineimodernizarea marinei militare romanemonitoare fluvialemonitoare romanestimonitoarelemonitorMQ-9 ReaperMT30NalucaNATOnava cu capacitate de manevra redusanava de cercetari marine si scafandrinava hidrograficaNaval Groupnave medievalenave muzeunave purtatoare de rachetenave romanestinave vechi chinezestinavele SMR-uluiNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontaNMS MarasestiNMS Marastinodoperatiune de desant maritimoperatiuni aeronavale pe portavioaneoperatiuni de dragajoperaţiuni de minareoperatiuni flota romana in WW1operatiuni navaleOsa IP15 Termitpanzarul moldovenescpasagerul Regele Carol IPaul Allenpaza de coastăpiatra lui TeocritosPLANpolitica externa a Turcieiportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi Mondialprimul submarin infruntat de marina romanaPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprogramul corveta multifunctionalaprogramul de inarmare din 1888programul finlandez de dotare cu corvetepuitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-nava NeptunRadu TudoranrandaRandunicarazboaiele barbarerazboiul antisubmarinRazboiul Recerealimentare pe mareRechinulreguli de navigatiereguli sunete colregrelevmentrevolutia din 1989Rolls-RoyceRomaniaromanian independence war 1877romanian naval historyromanian navyromanian torpedo boatsRusiaRV Petrelsabordsalvarea canonierei Eugen StihiSanta MariaSborulschoonersifleeasingurele vedete romanesti cu aripi portanteSir Charles Algernon Parsonssisteme de comunicatii navalesisteme de observaresistemul international de semnale cu steaguriSmeulspar torpedo attackspar torpedo boatsSparvieroSprin Storm 2018Squadron 2020stabilitate de drumstarea marinei romaneStatus 6 KanyonStefan cel Marestiristramtoarea KerciSU 33SUAsubmarin de buzunarsubmarine romanestisubmarinul DelfinulSurcoufTaepingtermeni marinarestiTiconderogatipuri de navetipuri de veliereToate panzele sus!torpile SET 53torpiloaretorpiloare romanestitorpiloarele Romanieitun Nordenfelt naval 57 mmtun revolver Hotchkiss naval 37 mmturbina cu abur navalaTurbiniaU 534UcrainaUdaloyUEUK marinesUS NavyUSS DecaturUSS EnterpriseUSS HeleneUSS IndianapolisUSS Jimmy CarterUSS JuneauUSS LexingtonUSS Michael MansoorUSS Monitoruss nitze incidentUSS Oak Hilluss samuel b robertsVasco da GamaVasile ParvanVasily Bykov corvetavedete blindatevedete blindate de Dunarevedete chinezesti cu aripi portantevedete purtatoare de rachetevedete torpiloarevedetele torpiloare fluviale de sprijinvelatura naveivisbyvitezavizita marelui duce AleksandrVL MicaVTAPWorld War IWorld War IIZborulZmeulZumwalt

Submarinele României. Partea a V-a: Submarinele italiene. Sfârşitul


Submarinele de buzunar italiene

Marina italiană a trimis în Marea Neagră şase submarine de buzunar, de tip „Caproni”. Eventualitatea intervenției era studiată de ceva vreme iar Înaltul Comandament German o solicita în vederea continuării operațiunilor sale ofensive în sudul Rusiei, spre Caucaz. Convenţia de la Montreux, încheiată în 1936, interzicea trecerea prin strâmtori a navelor militare beligerante dar acest obstacol a fost ocolit prin transportul de mici unități navale pe uscat, prin Balcani. Submarinele italiene dar şi celelalte mijloace navale trimise de aceştia au fost transportate pe calea ferată, din La Spezia la Constanța, în perioada 22 aprilie – 2 mai 1942.

cb caproni
Sursa: wikipedia

Întrucât fuseseră parţial demontate în vedere transportării lor, micile submarine italiene au fost “bazate” la dana 23, unde se afla macaraua grea “Titan”, care urma să le lase la apă. Amarinarea lor în Marea Neagră avea să înceapă la 25 mai cu exerciţii în faţa portului, ținte fiind două remorchere. Escadrila era comandată de căpitanii Lesen d’ Astra şi Sorrentino.[1]

După cum spuneam mai sus, submarinele erau de tipul Caproni (CB) de 36/45 tone, cu patru oameni în echipaj şi două torpile de 450 mm fixate lateral de carenă. Ca “zestre” tehnică dispuneau de un periscop, cinci balasturi care le permiteau o imersiune maximă de 70 de metri și aveau o viteză de 7,5/7 noduri, asigurată la suprafaţă de un motor termic „Isotta Fraschini” iar în imersiune de două motoare electrice de 80 CP, de provenienţă „Brown Boveri”.[2]

Ca şi şalupele de asalt MAS venite în acelaşi timp cu ele, submarinele de buzunar făceau parte din categoria mijloacelor speciale, cu misiunea generală de a pătrunde în porturile adverse sau de combatere, în preajma coastelor proprii (circa 30 de mile marine autonomie), a unui inamic ce ar fi venit la debarcare.

cb caproni
Sursa: gis.geoecomar.ro

Conform celor spuse de Nicolae Koslinski, submarinele de buzunar, deşi fuseseră adoptate și de marina japoneză şi aveau să fie construite ulterior și de englezi și de germani, până în 1942 se arătaseră a fi cel mai puţin eficient “mijloc special” al marinei de asalt. Autonomia lor de crucieră foarte redusă, neputinţa de a pătrunde în porturile închise de obstrucţiuni, slabele lor posibilități de derobare în faţa mijloacelor de vânătoare antisubmarină le aduseseră numai succese întâmplătoare. Nicolae Koslinski a vizitat în port la Constanţa, în ziua de 2 iunie 1942, submarinul „Capo Squadriglia” care avea ridicat un ghidon roşu şi unde a primit de la un maestru mândru de tehnicitatea navei sale – „tutte le spiegazioni desiderate”:

“În interior se aseamănă în mic, la prima vedere, cu „Delfinul”, tot robinete, tot manivele, tuburi, cutii metalice. Spaţiul foarte restrâns ne sileşte să stăm aproape pe jos. E vorba de un submarin de 32 tone; la Constanţa sunt șase. (…) Am văzut toate aparatele interioare, periscopul, tuburile (…). Submarinul cu ghidon roșu a plecat să facă un tur în port şi s-a întors după scurt timp. Manevrează ca o simplă șalupă…”

La 8-9 iunie aveau să fie duse la remorcă în Crimeea, la Foros, de unde aveau să se întoarcă la Constanţa la 4-5 iulie, după căderea Sevastopolului. Submarinul italian CB-5 a fost însă scufundat chiar în Ialta, în urma unui atac al vedetelor torpiloare sovietice combinat cu un atac aerian. Submarinele au intrat în luptă la 8 iunie 1942.[3]

cb caproni
Sursa: evz.ro

Primul succes, şi din câte ştiu eu şi singurul, îi aparţine lui CB-4 care, în noaptea de 25 spre 26 august 1942, către orele 01:00, în timp ce naviga la suprafaţă, a observat profilându-se pe linia orizontului silueta unui submarin de dimensiuni şi tonaj medii, navigând la rândul lui la suprafaţă, cu viteză foarte mică.

CB-4 a stopat maşina pentru a reduce zgomotul şi a coborât în imersiune, la cota periscopică, pregătindu-se de atac cu torpila. Cei de pe submarinul sovietic nu l-au observat deși distanţa dintre ei s-a micşorat sub 100 de metri. După ce submarinul sovietic a depăşit pe cel italian, ultimul a lansat torpila urmată, după câteva zeci de secunde, de o uriaşă explozie, semn că torpila minisubmarinului şi-a atins ţinta. Au murit toţi cei 45 de marinari aflaţi la bordul submarinului sovietic Şci-203.

La 8 septembrie 1943, după ce Italia a părăsit Axa, intrând în tratative cu Aliaţii, din cele 5 submarine de buzunar italiene existente în Marea Neagră, trei se aflau în zona Crimeea, iar două se aflau la Sulina pentru mici reparaţii. Cele trei aflate încă în Crimeea sub comanda căpitan-comandorului Alberto Tori, aveau să sosească la Constanţa la 30 noiembrie.[4]

Submarinele au preluate de marina militară română. Au fost sabotate de soldaţii germani în retragere (plaja „La Vii”, la sud de Constanţa) după ce fuseseră oricum grav avariate în bombardamentele din 20 august 1944.[5]

Sfârşitul armei submarin în România

Dacă vă mai amintiţi din primul episod, după executarea ultimei misiuni, submarinul „Delfinul” fusese trimis la reparaţii la Galaţi, unde a ajuns la 24 noiembrie 1942. Nu avea să mai lupte niciodată în cel de-Al Doilea Război Mondial.

cb caproni
Postamentul tunului Bofors de 102 mm, AA şi naval Sursa foto: Dan Sambra

Cum din 1944 bombardamentele sovietice s-au înmulţit, „Delfinul” a fost transportat la Islaz cu Şantierul Naval Mobil.

După 23 august 1944, marina militară română şi-a pierdut toate navele, marea lor majoritate, inclusiv cele trei submarine, fiind preluate de marina URSS în data de 15 septembrie 1944.[6]

„Delfinul” a fost returnat de sovietici în 12 octombrie (noiembrie după alte surse) 1945 iar „Rechinul” a fost restituit la 12 august 1951. „Marsuinul”, „TC-3” la sovietici, nu a mai fost restituit niciodată.[7] Conform unor surse, s-ar părea că, pe 20 februarie 1945, o torpilă a explodat în interiorul „Marsuinului”, aflat la cheu în portul rusesc Poti. Ulterior, a fost ranfluat și reparat dar până la urmă a fost casat în 1950.[8]

Fiind primul submarin returnat de sovietici, după război, marina a păstrat pe „Delfinul” personal tehnic iar în 1954, a fost remorcat până la baza navală Mangalia pentru instrucţie. A făcut apoi câteva imersiuni de exerciţiu în lac şi în mare, dar din cauza infiltraţiilor de apă la corpul rezistent, a fost ţinut în continuare numai în bază. A fost casat şi demontat câţiva ani mai târziu, motoarele fiind păstrate şi expuse la Muzeul Marinei din Constanţa şi la Muzeul Tehnic din Bucureşti.

Într-o istorie paralelă, „Delfinul” (pare mai plauzibil să fie vorba despre „Rechinul”) ar fi fost returnat de sovietici în 1957, mai mult ca carcasă, decât submarin funcţional. Ar fi fost reabilitat şi întrebuinţat până în 1970 de Institutul Român de Cercetări Marine Constanţa. Conform aceleiaşi istorii, din el au mai supravieţuit două piese: manometrul care este în Bucureşti la Muzeul Ferdinand I şi motorul în Constanţa, la Muzeul Marinei.[9]

„Rechinul” a fost botezat de sovietici cu numele „TC-2” iar în 1947 a fost rebotezat „H-39” şi mai apoi „C-39”. Conform unei surse a fost scos din funcţiune şi tăiat la 8 decembrie 1950. Conform Nicolae C. Petrescu, „Rechinul” a participat la formarea mai multor contingente de submarinişti până în anul 1956, când ar fi fost tăiat.[10]

În condiţiile în care după război, tratatul de pace încheiat cu Aliaţii interzicea României să mai deţină submarine precum şi torpile acustice sau magnetice, singurele permise fiind cele cu contact, mi se pare puţin plauzibil ca România să fi format alte generaţii de submarinişti militari.

În loc de sfârşit…

În condiţiile în care în cel de-Al Doilea Război Mondial cantitatea a prevalat în faţa calităţii, România şi Axa n-au avut niciodată la Marea Neagră suficiente submarine astfel încât să și conteze cu adevărat în luptă. O simplă privire aruncată la numărul de submarine pe care l-au avut sovieticii în Marea Neagră (câteva zeci, raportat la aproape zece ale Axei) ne arată că n-am fost nici măcar pe-aproape.

Mai mult decât atât, în prima parte a războiului, sovieticii au pierdut Crimeea, fapt care a facilitat foarte mult misiunile submarinelor Axei. Chiar şi aşa, faptul că România a avut în dotare un singur submarin până în toamna anului 1942, a condus la restricţii în ceea ce priveşte condiţiile în care puteau fi angajate navele sovietice, rolul său fiind cel de ship in being. De aici şi rezultatele noastre extrem de limitate.

Nici Marea Neagră nu era Mediterana sau Oceanul Atlantic după cum au constatat chiar şi germanii, cărora le-a luat ceva timp să-şi adapteze tacticile la condiţiile specifice acestei zone.

La data începerii războiului, „Delfinul” era deja o navă depăşită, cu probleme care au fost cu greu surmontate de profesionalismul şi experienţa echipajului. „Rechinul” şi „Marsuinul” au venit mult prea târziu şi erau oricum insuficiente din punct de vedere cantitativ. Erau moderne, dovadă că sovieticii le-au folosit o perioadă mai lungă de timp decât au folosit „Delfinul”, de exemplu. Având în vedere disproporția vădită dintre forțele navale sovietice și cele române, este o realizare în sine faptul că nu am pierdut nici un submarin în misiune, deși au fost grenadate intens și adeseori.

Tot ceea ce a mai rămas de lămurit ar fi ce s-a întâmplat cu submarinele noastre după încheierea armistiţiului, căci informațiile la care eu am avut acces par superficiale și, uneori, de-a dreptul contradictorii. Dar despre asta, cu altă ocazie, după o prealabilă și temeinică documentare…

Sfârşit

 

Nicolae Hariuc

 

Partea a IV-a: https://rnhs.info/submarinele-romaniei-partea-a-iv-a-alti-combatanti-la-marea-neagra/

 

Surse bibliografice:

[1] „Marina română în al doilea război mondial”, Vol. II (1942 – 1944), pag. 93, Nicolae Koslinski, Raymond Stănescu, Editura Făt Frumos, Bucureşti, 1997

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/CB-class_midget_submarine

[3] http://www.ligamilitarilor.ro/arc-peste-timp/razboiul-submarin-la-marea-neagra/

[4] http://www.ligamilitarilor.ro/arc-peste-timp/razboiul-submarin-la-marea-neagra/

[5] http://gis.geoecomar.ro/marss/Dismembered_ship_wreck_sites_view.php?editid1=33

[6] „Corsarii uitaţi ai adâncurilor”, pag. 43, Florian Bichir, Editura Militară, Bucureşti, 2015

[7] „Marina română în al doilea război mondial”, Vol. III (1944 – 1945), pag. 329-330, Nicolae Koslinski, Raymond Stănescu, Editura Făt Frumos, Bucureşti, 1997

[8] https://evz.ro/impresionanta-poveste-a-submarinelor-romanesti-torpilati-si-vanati-in-adancurile-marii-negre-eram-dati-morti-mama-imi-facuse-deja-pomana.html?v=347635&page=2

[9] https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-lucruri-de-stiut-despre-submarinele-romanesti

[10] „Corsarii uitaţi ai adâncurilor”, pag. 147, Florian Bichir, Editura Militară, Bucureşti, 2015




Comments:


    mihaistoian :

    Multumesc pt sezonul 1, astept sezonul 2, povestea Delfinului 2!🍷

    Dinu :

    foarte interesant articol, multumim

    Stanescu Florentin :

    Acum mai multi ani eram in casa “amiralului” Cristian Craciunoiu (, RIP). Care publicase si el un articol in “Modelism “despre CB-uri. Si care mi-a povestit unele faze care nu incapusera in revista…
    Sa incepem cu inceputul. Au venit italieni, barbati tineri, frumosi si fu aciosi…
    Ce sa faca tinerii cu sange in vine dupa orele de mare? Normal, au inceput schimburi culturale, mergand si prin bordelurile din Constanta, si imprejurimi…
    Cum aveau mai multi bani decat romanii,si un grande chefo de viata, fetele si patroni nu s-au suparat, din contra, s-au bucurat…
    Dupa un timp de testarea a ofertei, aproape fiecare macaronar si-a gasit o aleasa, la care tot acosta..
    La un moment dat unui tip i-a venit ideea sa ii spuna ”bella mia, de ce stai aici? Mai bine vi in casuta noastra, si acolo stam doar noi due, ca due porumbei, tu doar gatesti doar pt mine, si evident doar eu f..e la tine, si eu cumparam la tine rochii si haine..si …o sa moara de ciuda fostele colege, amore mio.” Asa ca logic, fata a iesit la plimbare si nu s-a mai intors.
    Dupa un timp s-a dat alarma, cineva a povestit, asa ca pestele, normal cat usa, s-a dus si incercat sa o convinga. Nu! Nu !! NU!!!
    Nu? Zbag si de par spre usa. Italianu’ a zis si el ceva, dar cum era doar marinar, a furat-o.
    Camarazii lui au auzit, au intervenit, deci a iesit un poco di scandalo grande, in stilo italiano si romanesco…
    Dar macaronari erau un pic mai versati. Asa ca s-au dus la atasatul lor militar si au reclamat ca “una grande bruta” a intervenit non eleganto si l-a batut pe camaradul nostrum, inocento, care se oferise doar sa o conduca o biata crestina de la usa bisericii spre trasura.
    Deci si prietenia de arme si colaboratione italo ro, e pusa su semno di questione, si la bruta..Noi voliam retragere in Italia, Patria Nostra. Sa veneam-o alti si pana se vor familiarizione con la Marea Neagra…
    Asa ca pestelui i s-a zis ceva intelectual, de genul ”lasa-o in pace, altfel, “decalotatum” pre tine” .. Omul a inteles, ce sa faci, asta e la vita, una puta madre..

    Dar dupa un timp un alt italian s-a gandit de ce sa mai platesca la bordel?
    Deci ”Tu molto bella sei, veniam-o la mine in casa mio,”
    Apoi un altul..si un altul..
    Asa ca “pesti” au inceput sa-se planga ca nu mai au forta de munca_calificata si profesionista.. Ca atare scade productia, stau clientii la coada….
    Si ca pana gasesc alte fete si le califica adecvat, incasarile scad, deci domnule politist, intelegi matale, e vremuri grele, %, scade si el. Toata lumea nemultumita…
    Asa a aparut ideea poate convingem macar o fata sa se intoarca… Clienti tai si colege tale te iubeste si te asteapta.
    Sau cand marinarul e in misiune, mai bine pui si tu un ban de o parte, sa ai daca te lasa vaduva nemaritata. Opa.. Asa ca una din fete a inceput sa se gandeasca “vaduva nemaritata”…Oricum se cam plictisise de viata prea monotona, doar cu unul. Si a sarit “gardul”..
    Cineva i-a zis italianului, care a vorbit cu tipa care a replicat si cu “vaduva nemaritata”
    Cum italianul a inteles ideea, i-a cerut femeii sa se se imbrace si se coafeze foarte frumos, ca sa faca o poza pe care sa i-o trimita mamei lui. “E si mi-o madre e d’acordo, eu insurat-o con te”.
    Dupa un timp a sosit si raspunsul, “felicitazzione, fata este molto molto bella, daca spala bine si gateste bine, si e una donna…et tu esti molto fericito, insura-te..
    Io et tu padre nu putam ajungere questa saptimana, parque afacerile si el guerro.
    Deci asteptat-o un poco, macar 2 sau 3 luni, ca sa venim-o si noi, sa te conducem la altar..”
    Apoi o alta scrisoare,, “tuo padre e grade malade, asteptat-o, non faciare la nunta..” Tu fratelii .. tua sorella, astepta-o, sa venim-o tuti..”
    Dar el guerro non state si asteapta.
    In 43 Italia a declarat armistitiul, asa ca italieni au fost suiti in primul tren si trimisi acasa.
    Pe peron lacrimi multe, “tu asteptat-o la mine, eu se retorno pronto et rapido si te luam de nevasta..”
    Dupa o luna proprietarul a cerut chiria. Unele fete au platit-o cum stiau ele.
    Dupa inca o luna cele care se plictiseau si-au format o clientela..
    Asa ca “fetili” de pe “la strada”au inceput sa reclame concurenta neloiala, sa satajeze, “cand o veni ii spun eu”, “lasa draga ca il vrajesc eu cu super m noapte.. ,..
    La un moment dat una din fete a cautat intr-un sertar si a gasit mai multe scrisori frumos scrise cu acelasi text, “,felicitazzione, fata este molto molto bella, daca spala bine si gateste bine, si e una donna…et tu “ dar si urmatoarele,, “tuo padre e grade malade, asteptat-o, non faciare la nunta” “Tu fratelii .. tua sorella.. “
    Asa ca pana la urma ideea a fost inteleasa. Si pe rand majoritatea s-au intors de unde plecasera, cu scandalul de rigoare, deoarece noile angajate…clientii le uitasera..

    Eu nu am talentul de povestitor al “amiralului”. Dar va rog sa ma credeti ca deja sufeream “di una granda durere di burta…Si am crezut ca, gata “ La comedia e finita”.

    NON. A urmat faza urmatoare.
    Dupa 1948 bordelurile s-au desfiintat, deoarece morala clasei muncitoare…
    Una din fete s-a maritat cu un erou al clasei muncitoare si a devenit tovarasa cadru de nadejde in ierarhia partidului.
    Pana cand i s-a suit democratia la cap si a inceput sa urle la unul si sa il injure morti mamei ..
    Asa ca la un moment dat omul a cedat si i-a zis ceva de genul ”ai uitat ca ti-am fost client?”
    Sotul a aflat, normal, si l-a caftit bine, “eu si partidul conducem, tu… “
    Asa ca dupa ce s-a refacut, batutul a cautat, platit bine si ca a atare a gasit condicutele dsoarei.
    Una a trimis-o la Secretarul de partid cel mare, din Buc…
    Altele la inamici cunoscuti din zona ai marelui membru de partid. Normal ca acestia ii doreau locul..

    Avand dovezi multiple de “origine nesanatoasa” si cum facuse partidul de ras, s-a lasat cu anchete… Asa ca s-a aflat si de italienii care..A, deci ai colaborat si cu dusmanul?
    La sedinta finala a fost mare bal mare, destituiri, retogradari din functie si mutari la Cuca Macaii, normal, divort..

    Dupa un timp tipa s-a reintalnit cu batutul, care i-a zis in fata ”daca nu ma injurai.. jur ca nu te reclamam. Mai ales daca mai stateai din cand in cand…Asa ai pierdut totul..”Alt scandal..,
    Cum lumea e mica, si s-a aflat, alte foste colege ale ..au primit diverse propuneri gratioase, “sau stai sau o patesti ca aia..”

    Morala. Ce ti-e cu italienii astia…

    Chipp :

    Nu as zice ca au fost atat denineficient3. Penteu ca au tinut flota ruseasca d3parte de porturile Axei, in MN
    Facand o comparatie cu fotbalul, aceste submarine au fost la fel de importante ca Luka Modric pentru Real Madrid, in era lui Ronaldo, Benzema. Modric nefiind un marcator pur sange dar fiind responsabil cu pasele si aducand echilibrul la mijlocul terenului.

    Acum… uitandu-ne la luptele navale din MN (aproape inexistente) intelegem ca submarinele au tinut echilibrul. Chiar si cele pitice.
    In ww2 submarinele pitice nu s-au umplut de glorie pentru ca au fost sub-tehnologizate. Unele dintre ele (naziste) erau niste barci rudimentare cu 1
    „pilot”ce transportau doar 1 torpila care nici macar nu aveau motoare diesel. Ce sa zic ca nu putea cobora in imersiune decat 1-2-3m. Adica doar nivel periscopic.
    Au fost dezavantajate si de raza mica de actiune. 3
    20-30-40km, data din cauza lipsei de tehnologie a acumulatorilor.

    As putea spune totusi, dupa ww2 ca au fost cateva state ce au produs submarine pitice care s-au comportat mai mult decat decent:
    – Iugoslavia a facit ceva submarine interesante. Cred ca mala class (parca asa ceva – varianta putin mai mare)
    – Coreea de N are un submarin aproape invizibil neavand acces la tehnologie de ultima generatie.
    – Japonia a operat in ww2 ceva interesant. Au folosit aceste aubmarine la Pearl H. Au reusit sa scufunde atunci niste nave (binenteles ca elementul surpriza a facit diferenta)

    Ca idee submarinele pitice pot fi utile azi pe misiuni puncuale. Nicidecum strategice:
    – pot opera de pe Fregate sau distrugatoare, Port-elicoptere, ca nave auxiliare de protectie. In cazul unui atac, acestea fiind lansate la apa si pot acoperi o raza de 100Km in jurul navei. Avantajul, fata de un elicopter este: adancimea mare de operare, autonomia ridicata.

      rnhs :

      Statistic vorbind, submarinele de buzunar n-au contat in WW2.
      In ceea ce priveste prezentul nu prea le mai foloseste nimeni si oricum, probabil vor creste in tonaj.
      Am unele dubii asupra submarinelor nord-coreene, scufundarea corvetei sudiste este un rezultat intamplator, asemanator rezultatelor din WW2.
      Nu submarinele de buzunar au protejat porturile noastre ci impingerea rusilor din Crimeea spre estul Marii Negre.

        Chipp :

        Legat de cele Nord Coreene, am inteles ca e vorba problemele sunt serioase. Nava distrusa nu e o nava oarecare, era chiar o corveta. Care e construita special ca vanator de submarine.
        Am inteles ca sud coreenii au batai serioase de cap cu aceste submarine pitice. Ca nu le pot detecta.

        Personal, le vad foarte utile in mari inchise, cum e MN.

        Ar fi interesanta o aplicatie maritima, o confruntare intre 1 submarin diesel electric de 1500 to, VS 3 submarine pitice de 80-100to.
        Binenteles ambele categorii sa fie cu tehnologii moderne.

        Concluzia mea e ca submarinul de 1500to nu ar avea sanse. Ptr ca la lansarea primei torpile impotriva unui submarin pitic, devine vizibil. Victima sigura pentru celelalte 2.
        Eu le vad luptand doar in grup (haita) de minim 3.

    Chipp :

    E o mare problema cu submarinele potice.
    Chiar daca nu au o raza mare de actiune si chiwr daca nu pot transporta mult armament din cauza deplasamentului mic, au o amprenta mica. Dreu detectabile.

    Nici submarinele Iugoslave nu puteau fi detectate, la aplicatiile comune cu NATO. La inceputul anilor 90.

      Chipp :

      Legat de submarinele iugoslave, m-am referit la Una Class

      https://www.rumaniamilitary.ro/dintii-de-rechin-ai-jrm

      rnhs :

      Nu stiu de unde ti-ai luat informatia cum ca submarinele iugoslave nu puteau fi detectate la aplicatiile comune cu NATO. Cand s-au facut aplicatiile astea, ca dupa 1990, Iugoslavia s-a dezmembrat iar fostii ei membri au fost foarte ocupati sa se lupte intre ei. Un link, o referire bibliografica ar ajuta.

      Motivele pentru care un submarin este greu detectabil nu tin neaparat de marime cat de zgomotul produs. Amprenta mica se refera la amprenta sonora. O alta modalitate de a le face greu „vizibile” este diminuarea semnaturii magnetice, vezi corpul din otel nonmagnetic al U212.

        Chipp :

        Am gresit.
        Afirmatia este chiar intr-un articol despre submarinele iugoslave, e RoMilitary.
        Si cred ca este vorba de aplicatiile in cadrul Pactului de la Varsovia.

        citez din articolul de pe RoMilitary:

        „Surse sarbe mentioneaza ca nicio nava din Clasa Una n-a fost detectata in cadrul exercitiilor navale, inclusiv a celor comune cu Pactul, nici macar sovieticii n-ar fi reusit sa le localizeze.”

        „Mai mult decat atat, exista supozitia neconfirmata deocamdata, cum ca P-913 aflat in largul coastei muntenegrene, in 1999, ar fi detectat un submarin NATO, ramanand “invizibil” pentru acesta la doar 100 m in urma sa.”

        E posibil ca articolul sa fie eronat… nu stiu ce sa zic.
        Sursa:
        https://www.rumaniamilitary.ro/dintii-de-rechin-ai-jrm

        Chipp :

        Eu cred ca:
        – zgomotul produs este direct influentat de marimea materialelor (Motoare, angrenaje, pinioane) Logic ca un motor mult mai mic, bine realizat, va avea un zgomot mult mai redus decat un motor mare.

        – Diminuarea semnaturii magnetice, la randul ei este direct proportionala cu marimea fizica a corpului. E logic ca un corp mic, sa aiba o semnatura magnetica mai redusa.
        Vorbesc de tehnologii de inalta performanta, in ambele cazuri.

          rnhs :

          Lucrurile nu sunt chiar atat de simple precum par. Nu este vorba doar de dimensiuni, sunt mult mai multi factori care contribuie la diminuarea nivelului de zgomot emis de un submarin: forma hidrodinamica (vezi articolul de pe site despre calitatile manevriere unde se vorbeste de rezistenta la inaintare), elicea si fenomenul de cavitatie, ansamblul motor-transmisie, vibratiile care sunt tot zgomot s.a.m.d.
          Uite aici ceva pe subiect: https://www.popularmechanics.com/military/navy-ships/news/a27768/what-makes-submarines-so-quiet/
          Este o intreaga stiinta in spatele proiectarii si constructiei unui submarin iar lucrurile nu merg asa, direct proportional, dimensiune mai mica, semnatura mai mica.
          In plus, cred ca ar trebui sa vizitezi un submarin, sa-ti faci o idee asupra spatiului disponibil. Nu-i tocmai usor sa lucrezi pe asa ceva zi si noapte.

    buzu :

    In sectiunea comentarii a articolului din 2015 de pe romil am clarificat unele necunoscute referitoare la propulsia neconventionala si razboiul submarin costier cu mini-suburi redundante mai rapide decit o torpila clasica/nava inamica un fel de SR-71 acvatic pt care viteza este singurura metoda defensiva contra unei torpile – evident ca prezenta unui cavitator hidraulic avansat in prova mini-subului este absolut obligatorie pt atingerea acestui deziderat …. https://www.rumaniamilitary.ro/submarine-lansatoare-de-rachete-nord-coreene Pe de alta parte zgomotul unui submarin este de doua tipuri : emis de submarin (vortexurile hidrodinamice ale cocii….disparitia chioschiului este obligatorie … sa fie cit mai mici ) , motor ….ideal drive fara angrenaje = direct drive = zgomot minim ; propulsorul trebuie sa respecte cel putin 12 reguli pt a diminua emisia sonora ….nr pale cit mai mare , forma palei , coarda profilului , bulbul propulsorului diametru si lungime majorata ….chiar bulbul trebuie sa prezine proria elice pt a-si diminua propriile vortexuri , etc,etc,etc … ) , si reflectat de submarin la o scanare sonar ( reflexia este direct proportionala cu suprafata navei /pozitia transversala sau frontala fata de sonarul inamic si invers proportionala cu absortia invelisului anechoic….multi stratificat=better , prezenta cavitatilor sferoidale ; spiralate cicloidale =best . Trebuie stiut ca se poate naviga in spatele unui submarin fara probleme pt ca sonarul din prova submarinului e surd la ora 6 ( in pupa ) …. de aceea se tracteaza un sonar aditional pt a acoperi zona fara detectie a sonarului principal cauzat de turbulentele propulsorului si cocii …. sint si alte forme decit actuala forma clasica monobloc si care reduc considerabil Cd-ul parazitic a formei pasive . Trebuie amintit ca valurile din apropierea litoralului ( zgomote parazite multiple ) pot ingreuna f mult detectia unui submarin inamic . . Disparitia practica semnaturii magnetice se realizeaza prin utilizarea masiva a materialelor neferoase/compozite pt carenele de rezistenta/hidrodinamica . pina si adoptarea unui invelis cameleonic/pattern cu cromatofori fotonici-spectrali al corpului pate produce ”disparitia” aproape completa in spectrul vizibil a submarinului . Si doar daca adopta culoarea apei este un avantaj incontestabil in domeniul camunflajului . in domeniul anti-radar un invelis fatetat e un avantaj la iesirea din imersiune . In concluzie un mini-sub ultramodern poate fi la ani lumina fata de tehnologia din WW2 .. ..

    buzu :

    Proiectarea submarinelor incepe de la o baza , un fundament si care inseamna combinarea a 2 concepte diferite : carcasa hidrostatica si carcasa hidrodinamica . Clasic se porneste de la o picatura care se taie in doua iar intre cele 2 bucati seintroduce un cilindru ( care de fapt sint 2 cilindri unul intr-altul iar spatiul dintre cilindri constituie tancul de balast ) . Dpd vedere al rezistentei structural este cea mai proasta forma , cilindrul limitind drastic adincimea de scufundare maxima a unui submarin . Deh , boala dateaza de la inceputurile proiectarii si constructiei navomodelelor submarine ….teava cu cele 2 capete : etrava si etamboul . Pe vremea lui ceasca aveam teava de PVC , 2 garnituri iar piesele de lemn strunjit ( de multe ori pila pt lemn inlocuia orice strung :))) …) si vopsit multistrat se introduceau fortat etansind cilindrul . Bineinteles ca etamboul se gaurea si se introducea tubul etambou cu 2 garnituri-presetupe . La un capat al axului se atasa reductorul prin intermediul unei articulatii de cauciuc , ax cardanic sau un excentric . La celalalt capat se punea elicea . Pt design se gaurea si etrava si baga un bec cu lupa ….. spectacol nocturn garantat 🙂 La scara mare cam asa se construiesc majoritatea covirsitoare a submarinelor . Submarinele care se doresc a fi evoluate pornesc de la alta forma de baza si anume forma perfecta si care este SFERA ….. rezistenta maxima a unui volum maxim cu invelis de grosime minima . Deoarece o sfera are un coeficient de rezistenta hidrodinamic deplorabil , sferele se inseriaza . Bineinteles ca sferele pot fi secante precum in urmatorul desen ……. http://web.mit.edu/12.000/www/m2005/a2/finalwebsite/equipment/manned/3dpic.jpg sau pot fi sfere interconectate prin intermediul unor cilindri cum este submarinul sovietic LOSHARIK ….. http://www.hisutton.com/images/Losharik_cutaway1800.jpg sau submarinul copilariei mele … CETACEAN din filmul Omul din Atlantis …. https://gmd3ddesigns.files.wordpress.com/2016/10/mfa.png ….. Cel mai hidrodinamic corp cu suprafata pasiva este forma Sears-Haack ….. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Sears-Haack.png . Are cel mai bun coeficient hidrodinamic dintre toate corpurile . Asa se impaca capra hidrodinamica si verzele hidrostatice 😉 . Acestea sint conceptele de baza de la care incepe proiectarea corecta a unui mini-submarin evoluat . Bineinteles camai sint sialteamanunte care maximizeaza performantele acestor concepte : transformareasuprafetei pasive in suprafata active prin utilizarea jeturilor Coanda… frontal si terminal , lesturile laterale detasabile ( castravetele hidrodinamic se desface in doua si elibereaza siragul de margele 🙂 … ) la comanda electromagnetica …. pt ca eu nu vreau ca submarinistii romani sa ajunga permanent pe fundul baltii odata cu majoritatea bateriilor . Dupa mine , inainte ca orice mini-submarin sa ajunga in Marea Neagra trebuie testat in MAREA SFERA PT TEST HIDROSTATIC ….in fapt 2 emisfere Magdeburg gigantice unite ( ligheanul si capacul ) si in care seintroduce mini-subul intre testerele combinate …. cel de incovoiere si tcel de torsiune si se injecteaza apa la presiunea dubla/tripla fata de adincimea maxima a Marii Negre . In acest mod se testeaza rezistenta mecanica a structurii hidrostatice si integritatea structurala fata de eventuale grenadari submarine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff