Nava şcoală „Mircea” este denumită în mod tradiţional „bric”, poate şi în amintirea primului „Mircea”. În mod simbolic, „Mircea” a marcat renaşterea marinei române, fiind prima navă şcoală pe care a avut-o România modernă.

Bricul „Mircea”

Prima navă şcoală „Mircea” a fost un bric, din punct de vedere al arboradei[1] şi greementului[2]. Nava a fost construită de unii dintre cei mai buni constructori de nave ai momentului, șantierele britanice „Thames Iron Works” din Londra, în 1882.

Avea o lungime de 36 de metri, lăţimea de 7,62 metri şi pescajul de 3 metri, corpul navei fiind construit din lemn, coastele fiind de fier. Propulsia se putea realiza atât cu ajutorul maşinii de 160 CP cât şi cu ajutorul celor 14 vele ce însumau o suprafaţă totală de circa 490 – 500 mp, nava fiind capabilă să dezvolte o viteză de circa 8 Nd doar cu maşina, viteza maximă fiind undeva pe la 15 Nd, în condiţiile unui vânt favorabil. Deplasamentul era de 350 de tone, echipajul ce putea fi ambarcat fiind compus din 8 ofiţeri, 6 maiştri, 2 piloţi, precum şi 100 de marinari şi elevi ai Şcolii de Marină. Primul comandant al navei a fost Nicolae Dumitrescu Maican.

Nava a fost scoasă din serviciul activ în 1931, deşi nu avea un înlocuitor. Staţionată la Galaţi după scoaterea din serviciul activ, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, în aprilie 1944 avea să fie lovită în plin de o bombă rusească în cadrul unui bombardament aviatic, fiind distrusă în incendiul ce a urmat. Păcat, mare păcat!

Definiţii

Bricul [3] este o navă cu două catarge şi cu vele pătrate, folosită pentru transport şi luptă. Deplasamentul era de până la 3-400 de tone. Un bric de luptă la sfârşitul epocii navelor cu vele avea maximum 18 tunuri. În trecut a fost utilizat şi termenul brick sau brig.

Nava barc[4] este un velier cu 3 până la 5 arbori cu greement pătrat, cu excepţia artimonului (ultimul catarg din pupa), numit şi bate-pupa, care are doar greement auric. Nava barc cu trei catarge se mai numeşte şi bric cu artimon, de unde poate şi confuzia cu bricul.

Nava barc „Mircea”

Revenind la povestea noastră, o nouă navă şcoală a fost comandată mai târziu, în Germania. A fost construită în perioada 1938-1939 la Şantierul Naval „Blohm & Voss” din Hamburg, Germania. Din seria sa mai fac parte navele „Eagle” – SUA, „Gorch Fock I” – Germania, „Gorch Fock II” – Germania şi „Sagres” – Portugalia.

Este vorba de actuala navă şcoală a marinei militare române, o navă barc, botezată tot „Mircea”, în amintirea primei. În prova, sub bompres, nava are un galion, reprezentându-l pe domnitorul Mircea cel Bătrân îmbrăcat cu bluză albastră, mantie roșie și purtând pe cap coroana, simbol al domniei.

A fost construită în Germania, corpul şi arborada din oţel. Are un deplasament de 1650 t, 84 m lungime, 12,5 m lăţime şi un pescaj de 5,2 m. Arborele mare, măsurat de la chilă are o înălţime de 44 m. Suprafaţa velică este generoasă, 23 de vele însumând 1750 m² pot imprima navei o viteză de circa 10-12 Nd. Poate naviga doar cu motor, caz în care se obţine o viteză de circa 10 Nd.

La 27 aprilie 1939, a avut loc ceremonia ridicării pavilionului național, iar pe data de 1 mai 1939, ”Mircea” a intrat în serviciul Marinei Militare. Noua navă şcoală a intrat în portul Constanța pe data de 17 mai 1939, fiind salutată de oficialități, de tinerii elevi ai Școlii Navale, de navele aflate în port, între care și vechiul bric adus de la Galați pentru a preda ștafeta pregătirii marinărești noii nave.[5] Ceremonia poate fi vizionată în clipul de mai jos.

https://youtu.be/8Td_H_-kzUE

„Mircea”, cel mai longeviv ambasador al României pe mările și oceanele lumii, va pleca duminică, 5 mai, în tradiționalul marș internațional de instrucție. Anul acesta, marșul va avea o însemnătate aparte. Velierul, simbol al învățământului românesc de marină, va împlini, în luna mai, 80 de ani de când a intrat în serviciul Marinei Militare Române. Pentru a marca acest moment istoric, nava va ajunge în Hamburg, portul unde a fost construită, iar la întoarcerea în portul Constanța va urma traseul efectuat în urmă cu opt decenii.

„Mircea” va traversa, pe parcursul celor trei luni de marș, Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic și Marea Nordului, cu escale în porturile: Siracusa (Italia), Barcelona (Spania), Almeria (Spania), Cadiz (Spania), Brest (Franța), Rouen (Franța), Haga (Olanda), Hamburg (Germania), Southampton (Marea Britanie), Lisabona (Portugalia), Valleta (Malta) și Istanbul (Turcia).[6]

La mulţi ani, Mircea!

Nicolae Hariuc

---

Surse bibliografice, explicaţii

[1] Arborada constă în totalitatea arborilor (catargelor), vergilor, ghiurilor şi picurilor unei nave

[2] Greementul este ansamblul arboradei, velaturii, manevrelor fixe şi curente şi, în funcţie de dispunerea şi tipul acestora, distingem între greement pătrat, aşa cum sunt bricul sau nava barc, unde predomină velele pătrate, greement auric, unde predomină velele aurice sau greement latin, unde predomină velele latine

[3] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 79, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[4] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 346, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[5] https://www.navy.ro/comunicat.php?id=185

[6] https://www.navy.ro/comunicat.php?id=185

---