×
×

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


aeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMaviatia maritimaBAE SystemsBaltic WorkboatsBeirutBlack Ball LineBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera Siretulcanonierecaracacaraca de la Balinesticb caproniChifonnecliperCliper ArielCliper Baltimorecolonelul Vasile UrseanuColregcontratorpilorConventia de la Montreauxcorvetacorveta Buyan Mcorveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Tetal I 260Corveta Vasily BykovCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacuterCutty SarkDaciaDamenDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneleDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragorESSMExocet MM40 Block 3FFG(X)FincantieriFinlandafocfregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral Grigorovichfregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomanistorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilochlogofatul TautuMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea NeagraMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonnemina marinamine maritimeMistral classmonitorNalucaNATOnava barcnava de patrularenava scoalaNaval Groupnave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de racheteNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa Ipanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepaza de coastăperiscoppernopterportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160puitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-navarandaRandunicaRazboiul ReceRechinulrelevmentRolls-RoyceRomaniaromanian independence war 1877romanian naval historyromanian navyromanian torpedo boatsRoyal NavyRusiasabordSanta MariaSborulServiciul Maritim RomansifleeaSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelspar torpedo attackspar torpedo boatsSparvieroSpring Storm 2018Statele Unite ale AmericiiStatus 6 KanyonStefan cel Marestramtoarea KerciSU 33Submarinsubmarinul DelfinulSurcoufTaepingtermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpilortorpilorul EpitropTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedete blindate de DunareViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaVL MicaVTAPWorld War IWorld War IIZborulZmeulZumwalt

Termenul săptămânii: calităţile nautice ale navelor


Introducere

Pentru a înţelege mai bine calităţile nautice ale navei este necesar ca mai întâi să facem o scurtă introducere şi să lămurim câteva dintre particularităţile lor constructive.

Corpul navei, denumit şi cocă cuprinde două părţi: partea imersă, aflată în apă, care se numeşte carenă sau opera vie şi partea emersă, situată deasupra nivelului apei, care se numeşte opera moartă. Carena suportă presiunea apei în toate punctele ei exterioare; rezultanta componentelor verticale ale acestor forţe pentru întreaga suprafaţă a carenei constituie împingerea lui Arhimede ce acţionează de jos în sus, echilibrând greutatea navei în condiţii statice.

calitati nautice
PT – plan transversal; PD – plan diametral Sursa: scritub.com
calitati nautice
1 (albastru): partea imersă, 2 (maro): partea emersă, Bb (verde): babord, Tb (violet): tribord, PD – planul diametral sau longitudinal Sursa: rasfoiesc.com

Corpul navei este împărţit simetric de planul longitudinal sau diametral. În raport de planul longitudinal al navei, avem prova (partea din faţă), pupa (partea din spate), tribord (partea din dreapta pentru observator ce priveşte în sensul normal de înaintare) şi babord (partea din stânga). Tot raportat la planul longitudinal, principalele elemente de structură ale navei sunt chila, etrava (în prova) şi etamboul (în pupa).

calitati nautice
Sursa: rasfoiesc.com

Planul orizontal împarte corpul navei în două părţi, carena sau opera vie şi opera moartă, rezultând astfel planul de plutire. Intersecţia suprafeţei carenei cu planul de plutire formează linia de plutire care, atunci când corespunde pescajului de construcţie stabilit la alegerea dimensiunilor principale ale navei, formează linia de plutire de construcţie – CWL.

Planul vertical transversal, perpendicular pe planul longitudinal şi situat în zona cu lăţime maximă, formează planul secţiunii maestre.

calitati nautice
Sursa: rasfoiesc.com

O navă are nu mai puţin de patru tipuri de lungimi: maximă, la linia de plutire – LWL, de calcul şi cea dintre perpendiculare.

Lăţimea navei va fi maximă în zona secţiunii maestre. Un ultim element important este pescajul, care poate fi pescaj de construcţie, pupa sau prova.

calitati nautice
Sursa: rasfoiesc.com

Legenda pozei de mai sus este următoarea:

  1. Lwl  – lungimea la linia de plutire – este distanţa orizontală între perpendicularele la linia de bază care trec prin punctele de intersecţie ale liniei de plutire cu planul diametral/longitudinal;
  2. Lpplungimea între perpendiculare – este distanţa orizontală între perpendicularele prova şi pupa;
  3. B maxlăţimea maximă – este distanţa masurată între punctele extreme ale corpului în secţiunea maestră, neţinând seama de părţile proeminente ale navei;
  4. B – lăţimea de calcul – este lăţimea măsurată în secţiunea maestră la linia de plutire de construcţie;
  5. Dînălţimea de construcţie – este distanţa măsurată pe verticală în planul secţiunii maestre de la suprafaţa exterioară a chilei până la intersecţia punţii cu bordajul;
  6. Tpescajul – este distanţa măsurată pe verticală de la LB la CL (imaginea de sus), unde LB este linia de bază şi CL este linia de plutire;
  7. Fbordul liber – este distanţa măsurată pe verticală între linia dată de intersecţia punţii cu bordajul si CL (linia de plutire).

Definiţie

Prin calităţile nautice înţelegem acele însuşiri ale navei, specifice plutirii pe apă, şi care sunt determinate de interacţiunea navă-mediu înconjurător, şi anume apa în care pluteşte nava.

Calităţile nautice ale oricărei nave sunt : flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea şi soliditatea.

Flotabilitatea

Flotabilitatea reprezintă capacitatea navei de a se menţine în stare de plutire, în condiţiile de încărcare stabilite.

Nava în stare de plutire, ca orice plutitor, este acţionată de un sistem de forţe format din forţele de greutate pe de o parte şi din forţele hidrostatice pe de altă parte. Rezultanta forţelor de greutate determinată prin însumarea greutăţilor tuturor părţilor navei formează greutatea P a navei. Această forţă acţionează pe verticală şi este îndreptată în jos. Punctul de aplicaţie G al greutăţii P a navei se numeşte centrul de greutate al navei.

calitati nautice
Centrul de greutate (G) al navei şi centrul de carenă (C) Sursa: wikipedia

Rezultanta forţelor hidrostatice, determinată de presiunea apei pe suprafaţa carenei se reduce la o forţă verticală îndreptată în sus şi denumită forţă de plutire sau forţă de flotabilitate sau împingerea lui Arhimede. Împingerea lui Arhimede este aplicată în centrul de greutate al volumului imers, care mai este denumit şi centrul de carenă – C.

Opera moartă asigură navei o rezervă de împingere, denumită şi rezervă de flotabilitate, care-i dă posibilitatea de a pluti chiar dacă apar cauze exterioare care tind să-i modifice starea anterioară de echilibru.

Poziţia navei în raport cu suprafaţa apei poartă numele de asietă. Se spune că o navă are asietă dreaptă (sau normală) atunci când pescajul prova este egal cu pescajul pupa. Dacă o navă rămâne înclinată longitudinal se spune că este aprovată, când pescajul prova este mai mare decat pescajul pupa şi apupată când pescajul prova este mai mic decât pescajul pupa.

Greutatea volumului de apă dislocat de carenă poartă numele de deplasament, cele mai importante două tipuri de deplasament fiind:

  1. deplasamentul de plină încărcare care reprezintă greutatea volumului dislocuit de nava complet încărcată gata de plecare cu toate proviziile, rezervele de combustibil, ulei, marfă şi echipaj la bord, şi
  2. deplasamentul uşor, corespunzător navei goale, numai cu echipajul la bord.

Diferenţa dintre cele două deplasamente reprezintă capacitatea de încărcare a navei sau deadweight (dw).

calitati nautice
Distrugătoare de acelaşi tip. Observaţi linia de plutire diferită, dată de încărcarea diferită. Sursa: wikipedia

Stabilitatea

Stabilitatea reprezintă capacitatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru după încetarea cauzelor exterioare care au provocat scoaterea ei din această poziţie.

Nava se poate înclina în jurul unei axe longitudinale, numită înclinare transversală şi în jurul unei axe transversale, numită înclinare longitudinală. Studiul stabilităţii navei se face pentru unghiuri mici şi mari de înclinare.

Capacitatea navei de a reveni din înclinările mici de 10 – 150 în poziţie iniţială reprezintă stabilitatea iniţială. Stabilitatea la unghiuri mari de înclinare reprezintă capacitatea navei de a reveni la poziţia iniţială din înclinări de unghiuri mari.

Înclinarea navei care se produce în jurul axului longitudinal se numeşte bandă sau înclinare transversală, iar mişcarea oscilatorie provocată de înclinările transversale se numeşte ruliu.

Când o navă bandată nu revine la poziţia iniţială, pe chilă dreaptă şi continuă să navige înclinată, se spune că este canarisită.

calitati nautice
Una din problemele fregatelor F125 este canarisirea cu 1,3 grade în babord Sursa foto: http://weaponews.com

Înclinarea navei care se produce în jurul axului transversal se numeşte înclinaţie longitudinală sau diferenţă de asietă. Mişcarea oscilatorie provocată de înclinările longitudinale se numeşte tangaj. În clipul de mai jos puteţi vedea mişcările compuse de tangaj şi ruliu ale unui petrolier pe mare montată.

Fără a intra în prea multe detalii tehnice, un indicator al stabilităţii unei nave este raportul dintre înălţimea de construcţie şi lăţimea navei măsurată în secţiunea maestră la linia de plutire de construcţie în interiorul învelişului navei.

Raportul dintre imersiune şi lăţime are legătură cu stabilitatea statică de drum. Poate avea valori de la 0,10 până la 0,50. Navele care au raportul imersiune/lăţime mare au stabilitate redusă, dar o bună stabilitate de drum care reprezintă capacitatea navei de a-şi menţine direcţia de deplasare stabilită rectilinie. Navele care au acest raport mic au o bună stabilitate, dar au mişcări violente de ruliu.

calitati nautice
USS „Donald Cook” în ianuarie 2015 în Marea Neagră. Cam aşa poate arăta Marea Neagră iarna: viscol, ceaţă, mare montată Sursa: history.navy.mil

Nescufundabilitatea

Nescufundabilitatea este capacitatea navei de a pluti şi de a fi stabilă în cazul în care unul sau mai multe compartimente au fost inundate cu apă, ca urmare a avariilor la corp.

Dacă nava este compartimentată în mai multe compartimente etanşe, ea poate pluti şi în această stare dacă lungimea compartimentelor a fost stabilită printr-un calcul prealabil numit calcul de compartimentare.

Numărul de compartimente inundate cu care o navă comercială poate naviga se stabileşte în funcţie de destinaţia navei, de condiţiile de navigare şi de valoarea încărcăturii. De exemplu, navele de marfă se construiesc nescufundabile cu un singur compartiment inundabil în timp ce navele pasagere cu mai multe compartimente inundabile. Evident, pentru navele militare se aplică criterii mai riguroase şi mai exigente. Cel puţin aşa s-ar zice…

Accidentul fregatei norvegiene „Helge Ingstad” este un exemplu elocvent al importanţei nescufundabilităţii ca şi calitate nautică a unei nave. Potrivit raportului oficial al autorităţilor norvegiene, etanşeitatea compartimentelor a lăsat mult de dorit, nava inundându-se destul de repede şi, în final, scufundându-se complet.

calitati nautice
„Helge Ingstad” Sursa: Joseph Dempsey Twitter

Dimensiunile şi o construcţie mai solidă au prevenit scufundarea celor două distrugătoare de tip „Arleigh Burke” implicate în 2017 în accidente similare. În special la USS „John S. McCain” putem observa gaura de apă destul de mare:

Soliditatea

Soliditatea reprezintă capacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şi păstra etanşeitatea atunci când asupra ei acţionează forţe exterioare (vânturi, valuri, etc.).

În documentaţia tehnică a navei sunt înscrise date referitoare la calităţile nautice ale navei. Cunoaşterea acestora de către navigatori prezintă o deosebită importanţă în vederea menţinerii navei permanent în stare de plutire.

Deşi am învăţat la cursul de construcţia navei despre soliditate ca fiind o calitate nautică, manualul menţionat la sursele bibliografice nu o menţionează. Însă, apropos de soliditate şi de capacitatea navei de a nu se deforma atunci când asupra ei acţionează forţe exterioare, vă invit să urmăriţi un clip scurt care ne demonstrează că flexibilitatea este noua soliditate, cel puţin în cazul navelor comerciale.

Scurte concluzii

Am observat că mulţi dintre cei care nu au parcurs cursuri de construcţia navei au tendinţa de a aprecia capabilităţile unei nave militare strict în urma parcurgerii listei cu armamentul/senzorii aflaţi la bord. Evident, ansamblul de senzori şi armament de la bordul unei nave militare dă măsura capabilităţilor sale. Totuşi, atunci când evaluăm o navă militară, pe lângă senzori şi armament este indicat să mai luăm în considerare şi alte elemente, unele dintre acestea fiind calităţile nautice ale navei respective, un factor de natură a limita utilizarea armamentului sau senzorilor ambarcaţi în condiţii de mare montată, ca să dau un scurt exemplu.

Nicolae Hariuc

 

Surse bibliografice:

„Utilajul şi tehnologia construcţiilor mecanice – nave”, pag. 9-14, 18-26, Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică-fizică cu profil de mecanică şi şcoli profesionale, Ing. Ecaterina Călina, Ing. Aristiţa Bidoae, Ing. Elena Pătrăuceanu, Ing. Delia Popescu, Ing. Iordan Novac, Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti, 1987

rasfoiesc.com

 




Comments:


    Stanescu Florentin :

    Un articol excelent documentat, cu multe imagini care intaresc explcatiile teoretice. Felicitari

    mihaistoian :

    Bravo, un articol bun pt un profan ca mine sa inteleg anumiti termeni! Impresionant clip-ul privind flexibilitatea navei port-container!
    La multi ani!

    chipp :

    pe viitor vom avea si un articol detaliat (amanuntit) despre nava Emil Racovita?

    chipp :

    Aplicatie:

    Prin modernizarea unei nave, ce necesita schimbarea unor echipamente, trebuie sa se pastreze aceeasi greutate a echipamentelor?

    Sa luam ca si exemplu Fregata Marasesti, daca s-ar inlocui cele 2 tunuri AK 726 care au minim 20 tone/buc si centrul de greutate sus, cu 2 tunuri Oto Melara 76mm care are 7,8 tone/buc dar cu centrul de greutate jos. La un deplasament normal de 4800 to si Deplasament maxim de 5500 to dar cu o rezerva de flotabilitate de doar 800 to.

    Ca si Studiu de caz,
    Intrebarile ar fi:
    1. O astfel de modificare, destul de consistenta, ar fi posibila?
    2 Ar modifica ASIETA NAVEI? Prova fiind ceva mai usoara? asta ar influenta negativ stabilitatea navei?
    3. Prin instalarea unor sisteme sub punte (prin modernizare, nu prin proiectare a navei inca de la inceput) cum e cazul Tunurilor oto melara 76mm care au magazia de munitie sub punte, si coborarea centrului de greutate mai jos, in mod normal se imbunatateste stabilitatea unei nave? si se micsoreaza ruliu, corect?

      rnhs :

      De principiu orice nava poate fi modificata, insa intotdeauna trebuie sa ai in vedere costul modificarilor raportat la beneficiile aduse.

      1) Inlocuirea AK-urilor cu Oto Melara este posibila, am mari dubii ca ar fi si rentabila.
      2) Asieta navei se modifica atunci cand prova/pupa este mai grea decat cealalta => nava aprovata/apupata. Sunt nave militare (cele mari) care au tancuri cu balast pentru a putea jongla intr-o anumita masura cu distributia greutatii, atat in plan longitudinal (diametral) cat si in plan transversal. Nu stiu daca asta e si cazul Marasestiului, dar nu cred.
      3) In principiu ruliul are de-a face cu inaltimea metacentrica transversala. Mai sunt si alti factori, cum ar fi marimea bordului liber. Mai sunt si alti factori care influenteaza modul in care o nava reactioneaza la ruliu asa cum sunt si masuri active de micsorare a ruliului.

      In realitate o modificare ca cea propusa de tine nu se reduce la o simpla comparatie „ce dau jos/ce pun in loc” ci presupune o reproiectare a zonei sau chiar a intregii nave dar si calcule complexe prin care se determina impactul modificarilor asupra navei. De exemplu, schimbarea turelelor de AK cu Oto Melara poate conduce la modificarea centrului de greutate si de carena al navei cu consecinte nedorite daca nu sunt prevazute consecintele si calculate/efectuate modificarile necesare.

      Uita-te la modificarile aduse distrugatoarelor Arleigh Burke: la Flight III, noul radar (mai greu, cu necesitati mai mari de energie si racire) a necesitat reproiectarea sectiunii pupa a navei… De la un punct incolo o nava isi atinge potentialul maxim de modernizare/modificare fiind pur si simplu necesara proiectarea unei nave noi, de la zero.

    chipp :

    mai vin cu un exemplu…
    Cele 2 nave Tetal 1 din inzestrarea RoNavy… una din ele are 2 tunuri AK 726 (unul in Prova si unul in Pupa) pentru cealalta nava, Tetal 1, tunul din Pupa a fost pus pe Marasesti (ce am citit si eu pe net) si astfel, a doua nava Tetal 1 are doar 2 tun, in Prova.
    Dupa retragerea celorlalte 2 nave Tetal-1 (au fost 4 nave operationale) s-a luat in calcul completarea navei cu al 2-lea tun din cele recuperate. Dar s-a abandonat ideea.

    Chipp :

    Exemplul meu cu nava Marasesti si cu Navele Tetal 1 a fost in directia in care sa intelegem se inseamna aceste caracteristici din articol si cum se pot modifica in functie de modificarile aduse unei nave

    Eroul Bula :

    Foarte interesant. La explicarea parametrilor navei (lungime, latime etc) n-ar fi fost rau sa prezinti si termenii in engleza. Asta pentru „specialistii” din presa quality care traduc „beam” prin „fascicul” si confunda „depth” cu „draft”. … printre multe altele.

    Marius B :

    Multumim pentru articol! Frumoasa lectie! Eu nu l-am citit doar o data 😉 Si stiu ca nici pentru ultima oara.

    Marius B :

    Poate si-ar gasi locul si cateva cuvinte despre bordaj.

      rnhs :

      Ce anume te-ar interesa?

        Marius B :

        Ma uitam ca termenul bordaj este folosit de mai multe ori dar nu l-am gasit in definitii sau in legenda; la cat de minutioase sunt descrierile ma gandeam ca poate explici si acest termen pentru cei ca mine. Multumesc!

          rnhs :

          Pe viitor o sa incerc sa explic unii termeni din cadrul articolelor despre termeni marinaresti printr-un link la explicatia de pe alt site. Pentru mine unii termeni sunt extrem de familiari, nu realizez ca poate ar trebui explicati si aceia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff