×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navaleBeirutBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticazacicb caproniceaicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal UstinovcuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragordragor maritim clasa Muscaelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandafluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo BoatmusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestiNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperiscoppernopterpescuitul in Romaniaportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava NeptunrandaRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul VanjosulRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 TriumfsabordsaicaSanta MariaSborulscara Beaufortscara DouglasServiciul Maritim Romansifleeasloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018Statele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcoufTaepingtelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV UlaqvarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de racheteViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Termenul săptămânii: dau (dhow)


Am vizitat Zanzibarul[1] în 2014, ocazie cu care am avut oportunitatea unei plimbări cu una din bărcile tradiționale arăbești, specifică Oceanului Indian, dhow-ul, tradus în dicționarul citat mai jos, dau.

Definiţie

Daul (dhow-ul)[2] este un velier tipic arab cu unu – două catarge și cu vele arabe având prova joasă și pupa înălțată (cu dunetă[3]). Daul (dhow-ul) are un deplasament de circa 200 tone, o lungime de 18 – 24 m și un bord liber de până la 2,1 m. Cel mai probabil, denumirea provine din swahili (care s-ar putea s-o fi preluat din arabă), în engleză fiind redat ca dhow iar în franceză ca daw. Destul de asemănător cu daul (dhow-ul) era și dungiyah-ul[4], tot o navă arabă cu unul – două catarge, cu vele de formă trapezoidală, pupa lată și înaltă, folosită în Marea Mediterană pentru negoț și piraterie încă dinainte de Hristos. Dungiyah-ul[5] avea o lungime ce varia între 15 și 21 m și o lățime de 5 până la 7 m. Marea majoritate au un singur catarg cu o singură vergă lungă, ușor curbată și o velă apropiată ca formă de cea arabă.

dhow
Sursa foto: indian-ocean.africa.si.edu

Particularități constructive[6]

Daul (dhow-ul) este o navă comercială reprezentativă pentru Oceanul Indian și are ca principală caracteristică asimetria corpului raportat la planul cuplului maestru: pupa este cu mult mai înaltă și are forme mai puțin zvelte decât prova iar partea cea mai lată a corpului navei se afla în spatele mijlocului navei, spre pupa.

La început erau construite din lemn de cocotier fiind, multe secole la rând, cusute cu ajutorul unor parâme din fibre de nuci de cocos, ceea ce slăbea rezistența navei la acțiunea conjugată a vântului și a valurilor. Da, cusute! Mai târziu, constructorii daurilor (dhow-urilor) au renunțat la coaserea navelor trecând la utilizarea clasicelor cuie.

Mai nou, daurile (dhow-urile) moderne sunt folosite în regate, multe fiind construite din lemn de Meranti adus din Indonezia ceea ce contribuie decisiv la o construcție mai ușoară. Mohammed Hareb, un fost concurent în cursele de dauri (dhow-uri), susține că, în perioada în care erau folosite la culegerea perlelor, culegătorii obișnuiau să se întreacă pentru a ajunge primii în zona de pescuit[7].

Coaserea navelor se practica încă în evul mediu pe o arie geografică mare – estul Africii, Oman, coastele indiene sau insulele Maldive, aceste nave fiind lipsite de orice influență europeană. Constructorii nu obișnuiau să dea cu smoală sau cu alte soluții care ar fi putut spori etanșeitatea navelor. Se pare că Marco Polo ar fi spus despre dauri (dhow-uri) că:

Navele lansate la apă în zona strâmtorii Hormuz sunt atât de prost construite încât devin periculoase pentru navigație expunând atât comercianții cât și navigatorii la mari pericole.[8]

Marco Polo
dhow
Un dau în construcție. Constructorii africani din Zanzibar nu acordă importanță finisajelor, după cum se poate vedea și în poză. Astăzi folosesc cuiele… Sursa foto: africageographic.com

Vela arabă (latină)

Vela arabă, supranumită și latină este însă originală și prezintă unele avantaje. Este trapezoidală și oblică, formată din ferțe (fâșii) cusute vertical cu una din bazele trapezului foarte scurtă iar cealaltă foarte lungă, ceea ce crează aparența triunghiulară a velei. Vela arabă este învergată pe o antenă lungă (tot o vergă în esență) amplasată în planul diametral al navei, baza scurtă a velei fiind întotdeauna în prova.

Manevrarea ei este îngreunată de manevrele fixe ale greementului (sarturile), ceea ce face imposibilă întoarcerea completă a velei (brațarea) și, totodată și voltele. Cu toate acestea, acest tip de greement are un mare avantaj în fața celui cu vele pătrate: poate naviga cu vânt strâns (vânt din față – din prova). În plus, voltele sunt rare în Oceanul Indian unde musonul bate constant din aceeași direcție. Vela arabă folosită pe dauri (dhow-uri) nu putea fi terțarolată.

Acest tip de velă a fost folosit și prin partea noastră de lume, dar mai ales în Marea Egee și în Marea Mediterană. Portughezii au folosit vela arabă la greementul caravelelor, navele care au revoluționat călătoriile pe mare începând cu secolul al XV-lea și au condus la primele mari descoperiri geografice. De altfel, portughezii au și dominat pentru o vreme Oceanul Indian și rutele atât de profitabile pe care aduceau condimente în Europa.

Cei mai mulți cercetători consideră că vela arabă (latină) s-a dezvoltat inițial în Marea Roșie de unde s-a răspândit în Marea Mediterană și în Golful Persic ajungând în Marea Egee începând cu secolul al II-lea.

dhow
Sursa foto: indian-ocean.africa.si.edu

Concluzie

Chiar dacă originea daului (dhow-ului) nu este cunoscută cu exactitate, cei mai mulți istorici consideră că acest tip de navă a fost inventat fie de arabi, fie de indieni. Indiferent de originea sa, daul (Dhow-ul) a fost folosit cu precădere în zona Oceanului Indian și a mărilor limitrofe în scop comercial, facilitând schimburile de mărfuri în întregul areal dar fiind folosit și la pescuit, transport costier, pescuit de perle etc.

Navigația se făcea în funcție de muson[9], un vânt regulat, periodic, asemănător alizeului din Oceanul Atlantic. Musonul bate iarna de la Nord-Est și vara de la Sud-Vest ceea ce a permis o navigație previzibilă, înlesnind transportul mărfurilor din estul Africii până în Arabia, India și chiar mai departe, în Asia de Sud-Est. Datorită sezonalității musonilor, daurile (dhow-urile) au facilitat nu doar schimburile comerciale ci și schimburile culturale între regiunile riverane Oceanului Indian, timp de sute de ani. În opinia mea, cred că pot spune cu certitudine că daul (dhow-ul) este o superbă moștenire culturală a lumii arabe.

În încheiere, vă las în compania unui dau (dhow) turistic, de agrement, dar care păstrează caracteristicile specifice acestui tip de navă:

dhow
În așteptarea clienților…
dhow
Daul (dhow-ul) modern are motor outboard și catarg înclinat în față, fără sarturi. Cele de transport care încă mai sunt folosite au renunțat la catarg și beneficiază de serviciile unui motor inboard. Au mai apărut prin presă cu ocazia capturării de arme sau narcotice
dhow
Are un mic bompres iar antena se sprijină pe un suport amplasat în prova
dhow
Au cam 10 – 15 m, am pus această poză cu oameni la bord pentru a vă face o idee asupra dimensiunilor
dhow
Antena este ridicată cu ajutorul unei fungi.
dhow
Zanzibar beneficiază de niște apusuri superbe iar navigația în această perioadă a zilei este o frumoasă experiență
dhow
Avem și o ancoră cu mai multe brațe și o imagine mai bună și ceva mai detaliată a greementului
dhow
M-am prostit și eu nițel…

Nicolae Hariuc


Surse bibliografice:

[1] https://africageographic.com/stories/rich-history-zanzibars-dhows/

[2] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 155, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[3] Duneta este o suprastructură pe puntea principală, la extremitatea pupa, extinsă pe toată lățimea navei.

[4] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 189, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[5] „Istoricul navei”, pag. 159, Boleslaw Kozlowski, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960

[6] „Istoricul navei”, pag. 157 – 158, Boleslaw Kozlowski, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960

[7] Classic.yachts Instagram

[8] https://nabataea.net/explore/navigation_and_sailing/history-and-construction-of-the-dhow-1/

[9] https://indian-ocean.africa.si.edu/monsoon-dhows/#slide-1



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff