×

Termenul săptămânii: greementul şi jonca chinezească


Greementul

Greementul[1] reprezintă (1) ansamblul arboradei, velaturii, manevrelor fixe şi curente şi (2) dispunerea şi tipul arboradei, velaturii şi manevrelor.

Pe scurt, greementul cuprinde catargele, velele şi manevrele, fixe sau curente, ale unui velier. Despre greementul unui velier se poate spune că este pătrat atunci când predomină velele pătrate, auric atunci când predomină velele aurice sau latin, atunci când predomină velele latine. Mai jos aveţi reprezentarea mai multor tipuri de veliere clasificate în funcţie de greement.[2]

greement si jonca chinezeasca
Extras din „Istoricul navei” unde sunt prezentate mai multe tipuri de veliere

Marea majoritate a velierelor de agrement din ziua de astăzi au greementul specific unui sloop bermudian, în timp ce „bricul” Mircea este de fapt o navă barc cu trei catarge. Denumirea s-a păstrat cumva şi în amintirea primei nave şcoală a marinei române, denumită tot „Mircea” şi care era un bric.

 

Jonca chinezească

Atras de greementul neobişnuit al joncii chinezeşti, am apreciat că merită o scurtă incursiune în povestea acestui tip de navă foarte răspândit în mediul asiatic.

Marco Polo, renumitul călător european, a fost primul care a atras atenţia asupra calităţilor joncilor, pe care le considera superioare construcţiilor navale europene ale Genovei sau Veneţiei. Pentru acurateţe, merită menţionat că Marco Polo a întreprins celebra sa călătorie în perioada anilor 1275 – 1292.

greement si jonca chinezeasca
Jonci navigand. Se observa greementul specific Sursa: wikipedia

Când, şase secole mai târziu, europenii au avut ocazia să cerceteze mai îndeaproape joncile chinezeşti, un căpitan de fregată francez a făcut următoarea remarcă:

„Dacă s-ar întâmpla ca marea să arunce o joncă pe coasta Franţei, noi, după ce-am pune-o pe apă, am încerca să navigăm întorcând-o cu pupa înainte.”

Joncile chinezeşti se deosebeau de navele similare europene prin câteva caracteristici:

(i) spre deosebire de navele europene care aveau corpul mai lat la centru, joncile au corpul mai lat între centru şi pupa, semânând cu un ou sau cu corpul unei păsări palmipede,
(ii) velele chinezeşti au forma unui patrulater asimetric, format din cel puţin şase fâşii (ferţe) de împletitură elastică de bambus, dar atât de groasă încât vela îşi păstrează rigiditatea necesară, mulţumită unor vergi intermediare de bambus, diferite de vergile propriu-zise, vergile fiind prinse la rândul lor de catarg cu ajutorul unor parâme subţiri,
(iii) cârma chinezească cu eche depăşea chila navei contribuind la reducerea derivei (la fel ca derivorul velierelor moderne) şi uşurând astfel navigaţia în volte împotriva vântului iar pana cârmei era prevăzută cu găuri rotunde ce creşteau randamentul la guvernare şi, nu în ultimul rând,
(iv) joncile chinezeşti erau prevăzute cu pereţi etanşi, asemenea navelor moderne.[3]
greement si jonca chinezeasca
Jonci chinezesti, se observa vergile multiple care sustin vela dandu-i rigiditate Sursa: wikipedia

Toate aceste caracteristici ale joncilor chinezeşti sunt astăzi preluate de cele mai moderne şi rapide veliere, capabile uneori de viteze considerate în general apanajul vedetelor sau motor-yacht-urilor propulsate de motoare extrem de puternice.

greement si jonca chinezeasca
Black Pearl, unul dintre cele mai mari si mai moderne veliere. Observati velatura si rigiditatea velelor Sursa: boatinternational

Am observat de multe ori că există o tendinţă de a-i considera pe chinezi doar nişte plagiatori fără tradiţie şi, probabil că, în unele domenii chiar aşa şi este. În ceea ce priveşte tradiţiile construcţiilor navale însă, nu cred că este cazul, pentru multe secole, jonca chinezească fiind una dintre cele mai bune nave cu vele construite vreodată. Evident, mediul înconjurător a avut şi el propria contribuţie, bambusul de exemplu, nefiind disponibil în Europa.

În opinia mea, o ţară care a reuşit să-şi construiască propriul portavion replicând ce-i drept un model rusesc dă dovadă de un nivel tehnologic deosebit şi merită toată atenţia. Cred că timpurile când îi consideram pe chinezi doar nişte simpli plagiatori au cam trecut. Lucru recunoscut şi de SUA care priveşte din ce în ce mai atent la Pacific.

 

Nicolae Hariuc

 

Bibliografie:

[1] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 239, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Sail_plan

[3] „Istoricul navei”, pag. 93 – 98, Boleslaw Kozlowski, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960

Ghita Bizonu' :

Jionca de mare avea unele vanatje. Insa nu si grmentul ei.Asa ca uneori europenii luau o jinca (cumparata, capturata nu conteaza) , ii schimbau carma si arborada + germent.Combinatia se numea ?:locrcha” (on portugheza. Protighezii fiind primii care au facut asa o combinatie). Rezultatele au fots ceva mia mult dceat satfisfacatoare.

A da.. Greementul „clasic” al joincii presupunea ca vantul va bate mai ales din spate. Grmemntl eruopean , de dupa caravela , permitea navigatia in volte!

rnhs :

Avantajul greementului joncii rezida in vela rigida. Daca te uiti la ultimul America Cup o sa vezi ca velele sunt foarte rigide, in special vela mare, si functioneaza pe principiul aripii de avion.
Din cate stiu si jonca poate naviga in volte.
Buna completarea cu lorca! Uitasem de ea si merita mentionata in articol.

Flogger :

Avantajul stă în ușurința de manvră, nicolae.

Comparat cu un greement auric sau unul marconi, nu urcă în vânt la fel de eficient, dacă panourile sunt clasice, dar cu panouri cambered, poate ajunge la performanțe frumoase.

Dă randament bun din cauza rigidității, panourile fiind fully battened.

rnhs :

Greement marconi? Chiar n-am auzit pana acum…

Flogger :

E greementul pe care-l cunoști cel mai bine în practica cotitiană, cel zis sloop.

rnhs :

De unde i se trage cu marconi? 🙂

Karadeniz :

Se referă la velele Bermudiene, rande și focuri alungite pe verticală, utilizate, începând cu secole XVI-XVII în zona arhipelagului Bermude, datorită posibilității confecționării unor arbori înalți, ușori și rezistenți din lemn de cedru bermudian, care putea fi folosit imediat după tăiere, spre deosebire de stejar care trebuia uscat în prealabil minim 2-3 ani. Adesea catargele erau înclinate spre pupa. Avantajul era că puteau urca mai ușor în vânt, factor determinant pentru navigația din zonă. Denumirea Marconi vine de la modul de legare și fixare a catargelor care a fost preluat de la modul în care erau ancorați și stâlpii antenelor radio ale telegrafiei fără fir, inventate de celebru italian – bara orizontală dinspre vârful catargului de care prindeau sarturile catargelor, ”cruceta”. Randa bermudiană, mult alungită, oferă aceeași suprafață velică ca randa clasică cu pic, cu deosebirea că necesită catarge mai înalte și avantajul că se comporta mai bine pe vânt strâns.

rnhs :

Am inteles, multumesc! Stiam ce-i cu velatura bermudiana dar m-a pierdut la Marconi… 🙂

Ghita Bizonu' :

A nu se confunda vela rigida din America Cup cu vela clasica a jincii. Proma este cratie high tech, a industriei de aeronautica , proectata pe calculatir, calcuata cf normelor aeronautice , realizata cu tehnologii sofistice (aviatie reactiva).
Jonca aia avea vele din rogojina ca erua mai ieftine .

Ca safranu gaurit prezinat une;e avnateje este stiut .. de vreo 50 de ani,

Insa mai usor cu vaigatoia in voldte a jonmcilor! Jonca era tributara musonului.. Se ducea cu un muson, descarca, incarca si .. asteopta musonul contrar! Insa indinamenul, sa nu zic clipperul incarca si pleca! Chiar cu vant contra!!!

A da . Donald Mckay inbtroduce ptr cliper o coca de forma celei a jincii .. in forma de „rata”
Si de acord ca nu este cazul sa „ne radem” de sinezi. Insa poartavionu ala dupa alarusesc este dparetapa intermediara. BVun ptr scolarizarea echipajelor (naviganti,piloti, mecanici de avciatie) otr „adevaratul portavion. un CATOBAR! ala va fi pridus .. imi este frica cu binecunoscuta „moderatie”de care dau dovada. Adica daca o sa foe numa 12 o sa fie bine.

rnhs :

Stiu, dar mi s-a parut buna comparatia, strict pe partea de rigiditate, una pe care velele europene ale aceleiasi perioade nu o aveau.
Clipperele sunt expresia velierului suprem, parere subiectiva.
Altfel nu cred ca mai dureaza mult pana avem un portavion chinezesc CATOBAR. Deja lucreaza la catapulta electromagnetica sau cum ii zice. Sunt de urmarit, asta-i clar.
Vezi si ultimul lor distrugator/crucisator, type 055, parca.

Flogger :

+1 cu clipperele
Puteau naviga zile întregi cu peste 20 nd susținute, practic viteze de cargo prezent.

rnhs :

P.S. S-au dublat comentariile, am sters unul. Dureaza putin mai mult sa raspund saptamana asta, sunt plecat.

Resistor :

Foarte interesante articolele de pe acest site

rnhs :

Multumesc! Scriu in limita timpului disponibil, daca vreti sa fiti la curent puteti da subscribe sau like/follow la pagina de facebook si veti sti cand apare un nou articol.

1233 :

Văzând extrasul de pagină, mi-am amintit de asta
https://en.wikipedia.org/wiki/Windjammer

Cum s-ar numi, în română, acel tip de navă?

O zi frumoasă să ai!

rnhs :

As zice ca in link se vorbeste de o nava-barc, ce puteau avea de la 3 pana la 5 catarge. Nava scoala Mircea de astazi este o nava barc.

1233 :

Mulțumesc frumos!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff