×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navalebateria Perseverentabaterii de coastaBeirutbeiul de samosBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricbricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecampanie de revitalizare și prelungire a resursei minelor marine de tip MMMCA-1 din dotarea Forțelor Navale Românecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticargoul FunduleaCargoul Plataresticazacicb caproniceaicacernicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal Ustinovcuirasatul PotemkincuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdiplomatia canonierelorDirectia Hidrografica Maritimadirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudeDM25 Locotenent Lupu DinescuDM29 Locotenent Dimitrie Nicolescudragajdragordragor maritim clasa Muscadroneelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaEustatiu SebastianExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandaflota fluvialaflota Marii Negrefluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIon GhicaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina comerciala romanamarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo Boatmunitie 100mm cu incarcatura redusamusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava maritima hidrografica Alexandru Catuneanunava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestinavele Proiect 12700 AlexandritNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperamaperiscoppernopterpescuitul in Romaniapirati de Dunareportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul de mine 274 balescupuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava Neptunrandarazboiul de independenta 1877razboiul din Crimeearazboiul Iran IrakRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul Vanjosulrevolta de pe PotemkinRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 Triumfsabordsaicasalupa rapida de intervenție 522 Eugeniu BotezSanta MariaSborulscara Beaufortscara Douglasscrisori catre vasile alexandriscufundarea canonierei cuirasate PodgoritaServiciul Maritim Romansifleeasistemul de dragaj Tridentsloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018stadiul inzestrarii fortelor navale romaneStatele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcouftactica navalaTaepingtanc maritim motorinatelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpiloare romanestitorpiloarele Romanieitorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV Ulaqvanator de minevarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de rachetevedete torpiloarevedetele torpiloare lurssenvehicul gliderViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Torpiloarele României. Vedetele Lurssen


Introducere

Primul Război Mondial a sfărâmat ambițiile Germaniei iar Tratatul de la Versailles a impus condiții draconice marinei sale. Prin urmare, marina germană a apelat la tot felul de subterfugii, așa cum a fost deschiderea unei companii de proiectare navală în Olanda, la Haga – NV Ingenieurskantoor voor Scheepsbouw – IvS (1922)[1] care i-au permis să continue dezvoltarea unor noi modele de submarine și nu numai.

Torpiloarele au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și s-au dezvoltat pe parcursul Primului Război Mondial. Erau văzute ca o alternativă asimetrică, ieftină, la marile nave de linie dezvoltate de statele bogate. Un fel de praștia lui David, piatra fiind în acest caz torpila automobilă, așa cum era denumită pe vremea aceea.

Comandamentul naval german a demarat căutările pentru un nou torpilor aproape imediat după terminarea Marelui Război. Tratatul de la Versailles nu conținea prevederi care să facă în mod expres referiri la vedetele torpiloare (engl. motor torpedo boats), acestea fiind lipsite de orice importanță tehnico-tactică în viziunea aliaților. De altfel, încă ne aflăm în epoca marilor nave de linie, nava capitală (engl. capital ship) a momentului fiind cuirasatul.

Primele modele experimentale

Primele modele experimentale de vedetă torpiloare s-au materializat la mijlocul anilor 1920[2]. Abeking & Rasmussen a construit în 1926 un prototip de vedetă torpiloare denumit Experimental Boat K – „Ambarcațiunea Experimentală K”, inspirat de ambarcațiunile costiere de 55 de picioare (16,8 m) produse de Thornycroft pentru marina britanică. Modelul Experimental K avea o lungime de 60 de picioare (18,3 m) și un deplasament de 16 tone. Propulsia era asigurată de două motoare pe benzină de 450 CP antrenând fiecare câte o elice fiind obținută o viteză maximă de 40 Nd (74 km/h). Armamentul principal consta în două torpile de 457 mm, germanii luînd în considerare lansarea acestora în sensul direcției de mers (la acel moment torpilele erau lansate în siaj, către pupa) a navei.

Ca majoritatea vedetelor torpiloare din acea perioadă, Ambarcațiunea Experimentală K avea bordajul din lemn de mahon și un plan de forme cu carena cu forme ascuțite în V. Avantajul acestui tip de carenă era predispoziția naturală a navei de a opera în regim de glisare permițând astfel obținerea unor viteze ridicate. Acest avantaj dispărea o dată cu apariția primelor valuri mai serioase. Prin urmare, se impunea un plan de forme capabil să facă față condițiilor meteo capricioase din Marea Nordului – navă în regim de deplasament (engl. full displacement hull) având carenă cu forme rotunde (U) dar care să permită totodată și obținerea unor viteze ridicate. O ecuație nu tocmai lesne de rezolvat.

Proiectul celor de la Lurssen (1925 – 1926) a adoptat un plan de forme specific navelor în regim de deplasament cu carena cu forme rotunde pe care constructorul german îl promova în anii 1920 americanilor bogați – „Express Motor Cruiser”. Vedeta botezată „Lur” avea 19,8 m lungime, 2,7 m lățime, un pescaj de 0,9 m și un deplasament de 23 tone. Propulsată de trei motoare Maybach de 450 CP fiecare, atingea 33,5 Nd (62 km/h).

Dar ambarcațiunea care a convins definitiv comandamentul naval german a fost motor-yacht-ul Oheka II[3] construit în 1927 de Lurssen pentru un om de afaceri american de origine germană. Nava în regim tranzitoriu (engl. semi-displacement hull) cu carena cu forme rotunde avea o lungime de 22,5 m și un deplasament de 22,5 tone. Era propulsată de trei motoare Maybach de 550 CP fiecare, ceea ce-i permitea să atingă o viteză maximă de 34 Nd (63 km/h). Pentru a depăși dezavantajele naturale specifice navelor în regim de deplasament – apuparea[4] excesivă la viteze mari, cei de la Lurssen au aplatizat forma carenei la pupa. Bordajul era din lemn pe coaste din aliaj.

vedetele torpiloare lurssen romania
MY Oheka II Sursa foto: https://www.boatdesign.net/

Programul Schnellboot (S-Boot; E-boat)

În noiembrie 1929, marina germană comandă celor de la Lurssen o ambarcațiune similară constructiv cu Oheka II căreia i-au fost adăugate două tuburi lanstorpilă în prova. A fost botezată S1. Astfel lua naștere prima Schnellboot sau S-Boot care, potrivit imaginației debordante specific teutone, înseamnă pur și simplu „barcă rapidă”. Aliații le-au spus E-boat iar originea acestei porecle s-a pierdut în negura timpului.

S1[5] avea un deplasament de 39 de tone, o lungime de 29 m, lățimea de 4,5 m și pescajul de 1,6 m. Trei motoare pe benzină marca Daimler de 900 CP fiecare propulsau vedeta torpiloare cu o viteză de 32 Nd (59 km/h). Armamentul era alcătuit din două tuburi lanstorpilă amplasate spre prova, un tun antiaerian de 20 mm și o mitralieră. Din acest moment, vedeta a fost constant modernizată în baza numeroaselor teste desfășurate pe mare. Iar în cadrul unor teste cu S2 a fost descoperit și ceea ce avea să fie denumit drept „efectul Lurssen” despre care puteți citi mai multe aici. În cazul S-boote, efectul Lurssen era generat de aranjamentul cârmelor, una mare centrală și două mai mici care, la viteze mari, erau orientate cu până la 30o către exteriorul axului longitudinal al navei generând o pungă de aer în zona pupei, în fața celor trei elice. Consecințele directe[6] ale „efectului Lurssen” constau în creșterea eficienței propulsiei, un siaj redus ceea ce ajuta la o mai bună mascare a navei, mai ales noaptea și o asietă[7] dreaptă în marș.

vedetele torpiloare lurssen romania
Detalii tehnice privind aranjamentul cârmelor cu ajutorul cărora se obținea efectul Lurssen

Au urmat în 1932 S2, S3, S4 și S5. În 1933 este lansată prima vedetă propulsată de motoare diesel MAN Type L7, S6.

Vedetele continuă să crească în dimensiuni și deplasament. Primele motoare diesel Daimler Benz MB502 cu 16 cilindri ce dezvoltau o putere de 1320 CP sunt instalate pe unitățile S10, 11, 12 și 13. Următoarea serie, de la S14 la S17, este lansată în 1936/1937 și primește noile motoare diesel MAN L11 de 2000 CP. Însă acestea aveau să dezamăgească din cauza fiabilității reduse.

Cei de la Daimler Benz nu se lasă mai prejos și produc un nou motor diesel, MB501 cu 20 de cilindri în V ce producea 2000 CP și care avea să devină motorul standard pentru Schnellboot.

Prima flotilă dotată cu S-boat este înființată în 1935 iar cea de-a doua este înființată în august 1938 cu baza în Wilhelshaven sub comanda Kapitänleutnant-ului Rudolf Petersen, cel care avea să devină conducătorul întregii forțe de S-boote în marina germană.

Mai jos, excelente filmări de arhivă cu Schnellboot în rolul principal:

Oferta Lurssen pentru România

Îi lăsăm pe germani și ne mutăm în România unde, la 27 aprilie 1935 este adoptat de către Consiliul Superior al Apărării Ţării un plan general de înzestrare a armatei române. Printre mijloacele tehnice vizate de marina română căreia îi fusese alocat un buget de 1.633.678.569 lei se regăseau și vedetele torpiloare. La acea dată, marina opera trei torpiloare vechi, de origine austriacă, nave concepute în Primul Război Mondial și care, la acel moment, nu mai aveau caracteristicile tehnico-tactice necesare unui atac reușit cu torpile.

Prin urmare, pentru achiziția a trei vedete torpiloare moderne, armata a solicitat oferte de la mai mulți constructori navali, printre care și Lurssen. Aceștia din urmă au remis României două oferte în februarie 1937.

vedetele torpiloare lurssen romania
Vedete Lurssen în Marea Nordului

Într-o primă ofertă, germanii propuneau marinei române vedeta torpiloare model XXVIII K 149 de 48 de tone deplasament produsă de Lurssen pentru Kriegsmarine, un produs deja verificat și testat intensiv.

Principalele caracteristici tehnico-tactice ale acestei vedete erau:

  • Lungimea 28 m
  • Lățimea 4,30 m
  • Înălțimea 2,44 m (bord liber + suprastructură)
  • Pescaj 1,55 m
  • Deplasament 48 tone

Aceste caracteristici tehnice corespund clasei S2 compusă din patru unități, S2, S3, S4 și S5 livrate marinei germane în aprilie – iulie 1932[8]. Această serie este prima pe care se implementează aranjamentul cârmelor despre care vorbeam mai sus pentru a se obține „efectul Lurssen”. Ce-ar mai merita adăugat aici ar fi că S1, prima navă a seriei, obținuse o rază de acțiune mare pentru navele din clasa lor – 582 Mm (1078 km) la viteza economică de 22 Nd (41 km/h) și avea calități nautice și manevriere care îi permiteau să opereze pe o mare de gradul 5 pe scara Beaufort ceea ce presupune un vânt de 17 (32 km/h) până la 21 Nd (39 km/h) și valuri de până la 2,5 m înălțime, caracteristici foarte bune.

vedetele torpiloare lurssen romania
Vedete Lurssen în Marea Nordului

Armament

  • două tuburi lanstorpilă pentru torpile calibrul 500 – 550 mm
  • patru torpile
  • două tuburi de rezervă
  • un tun de 40 sau 20 mm cu muniția aferentă
  • o mitralieră cu muniția aferentă
  • două dispozitive de făcut fum în canistre de 50 de litri care produceau ceață
  • două lansatoare de bombe antisubmarin de 200 kg cu câte cinci bombe
  • zece bombe antisubmarin

În cadrul ofertei, cei de la Lurssen precizau că, deși armamentul este de obicei furnizat de către cumpărător, în acest caz specific, ele urmau să fie furnizate și instalate de producător întrucât sunt de construcție specială. Mai departe, cei de la Lurssen garantau viteza menționată în descrierea caracteristicilor tehnice (38 Nd; 70,37 km/h).

Câteva cuvinte despre armamentul care ar fi putut fi instalat pe vedetele vândute României[9]. Armamentul principal al vedetei era torpila. Pe punte erau instalate două tuburi lanstorpilă cu lansare către prova prevăzute cu torpile G7 de 533 mm. Acestea au intrat în serviciu în 1938 și aveau următoarele caracteristici tehnico-tactice:

  • Lungimea 7,16 m
  • Greutatea 1528 kg
  • Încărcătura de luptă 320 kg
  • Raza de acțiune 5000 m @ 44 Nd (82 km/h); 7500 m @ 40 Nd (74 km/h); 12500 m @ 30 Nd (56 km/h)

Pentru vizarea și lansarea torpilelor către țintă, vedetele erau prevăzute cu un aparat director de tir optic, computerizat, denumit RZA3. Mai târziu a fost înlocuit cu RZA5. Primul nu permitea decât lansări în direcția de marș a navei, cel de-al doilea permitea lansări în unghiuri de până la 90o față de direcția de marș a navei. Aparatul era montat pe comandă și era prevăzut cu un binoclu Zeiss 7×50 incorporat cu care se obținea relevmentul[10] prin simpla orientare a acestuia către țintă, relevmentul fiind introdus automat în calculatorul de tir. Viteza și distanța până la țintă erau introduse manual. De îndată ce relevmentul, viteza și distanța până la țintă erau introduse în calculatorul de tir, acesta calcula automat soluția de tragere și o transmitea torpilei aflate în tub.

vedetele torpiloare lurssen romania
Vedere laterală a unei vedete torpiloare Lurssen (S2) identică cu cea propusă României de constructorul naval german

Vedetele ofertate României aveau ca armament secundar un tun de 20 mm sau de 40 mm și o mitralieră. Cel mai probabil este vorba de tunul Rheinmetall MG C/30 cu o cadență de 120 de proiectile pe minut. Raza de acțiune pe orizontală era de aproximativ 4900 m, pe verticală de aproximativ 3700 m iar elevația era de +85o/-11o. Cel de 40 mm era cel mai probabil un tun Bofors Flak 28 produs de germani sub licență. În ceea ce privește mitraliera, fiind vorba de anul de grație 1937, cel mai probabil vorbim de o mitralieră Bergmann MG15 răcită cu apă, calibrul 7,92 mm.

Supervizarea construcției de către cumpărator era permisă de vânzător care propunea înființarea unei comisii în acest scop. De asemenea, un anumit număr de oameni urma să fie instruit în ceea ce privește operarea și întreținerea motoarelor. În timp ce costurile aferente instruirii reprezentanților cumpăratorului erau incluse în preț, cheltuielile de deplasare, cazare etc erau în sarcina cumpărătorului.

Acceptarea navelor urma să se facă la șantier, probele urmând să se desfășoare în Marea Nordului. Costurile testelor de acceptare erau în sarcina Lurssen însă nu și cheltuielile personale ale comisiei de acceptare trimisă de cumpărător.

Șantierul urma să furnizeze cumpărătorului toate manualele necesare în baza unei liste alcătuite cu ocazia semnării contractului.

Prețul pentru o vedetă era de 582.350 mărci, prețul pentru cea de-a doua era de 569.830 mărci iar cea de-a treia urma să coste 563.570 mărci. Rezultă un preț mediu de 571.916 mărci în cazul în care erau achiziționate toate vedetele. Ca să ne facem o idee, în anul ofertei, 1937, 1 dolar american echivala cu 2,49 de mărci hitleriste.

La cele de mai sus se adăuga prețul pentru cele două tuburi lans torpilă Satzes – 75.140 mărci care includea și montajul, generatoarele de fum care costau 2.350 mărci și cele două lansatoare pentru bombele antisubmarin care costau 2.000 mărci.

În cazul în care tuburile lans-torpilă, generatoarele de fum și lansatoarele de bombe antisubmarin urmau să fie construite / executate / montate în România pentru varii motive (armament autohton) navele urmau să coste cu 7.800 mărci mai mult per navă.

vedetele torpiloare lurssen romania
vedetele torpiloare lurssen romania

Navele puteau fi echipate atât cu motoare pe benzină cât și cu motoare diesel produse de Daimler Benz care fuseseră testate de marina germană și erau folosite inclusiv pe Hindenburg. Oricum, viteza vedetei era aceeași indiferent dacă era echipată cu motoare pe benzină sau cu motoare diesel iar cei de la Lurssen transmiteau că era inutil să ofere și o descriere a versiunii dotate cu motoare diesel întrucât acestea erau similare. Cu toate acestea, dacă se insista, germanii urmau să le transmită. În cazul în care aceleași vedete urmau să fie echipate cu motoare diesel, prețul se schimba, fiind mai mare cu aproximativ 181.600 mărci per ambarcațiune. O sumă semnificativă care reprezenta aproximativ 30% din prețul primei vedete.

vedetele torpiloare lurssen romania
Motorul… O bijuterie mecanică!

Fiecare vedetă urma să fie propulsată de câte trei motoare Mercedes Benz BF2 cu 12 cilindri în V, răcite cu apă, în 4 timpi. Cu ajutorul acestora, vedetele puteau atinge viteza maximă de de 38 Nd pe care o puteau menține circa jumătate de oră. Gata de luptă puteau atinge 34 Nd și puteau menține o viteză de 32 Nd timp de 2 ore. Prețul pentru un motor de rezervă era de 106.450 mărci.

vedetele torpiloare lurssen romania
Sala mașinilor
vedetele torpiloare lurssen romania

Prețurile ofertate erau pentru vedete gata de utilizare cu tot echipamentul precum și cu toate taxele incluse.

Plățile se puteau face în cadrul acordului de clearing dintre Banca Națională a României și banca Germaniei cu condiția ca germanii să poată importa petrol în afara cotei obișnuite (mai mult petrol decât cota obișnuită), urmând a fi furnizată o cantitate de petrol echivalentă prețului celor trei vedete torpiloare. De asemenea, se cerea și un avans iar plățile finale urmau să fie garantate de o bancă germană.

Livrarea vedetelor era condiționată de disponibilitatea motoarelor a căror producție dura foarte mult la momentul respectiv. Prin urmare, Lurssen estima că vedetele torpiloare nu ar putea fi livrate mai devreme de aprilie 1939.

Garanția acordată era de șase luni de la data livrării și acceptării navelor de către români. Livrarea se putea face cu ajutorul unor cargouri costul asociat fiind estimat de șantier la aproximativ 20.000 mărci per vedetă.

vedetele torpiloare lurssen romania
vedetele torpiloare lurssen romania

Cu aceeași ocazie, Lurssen a ofertat României și modelul XXI K 193 ce avea un deplasament de 22 tone. Acest model avea lungimea de 21 metri, lățimea de 4,5 m iar pescajul era de 1,3 metri. Ca armament, erau propuse cu două tuburi lanstorpilă pentru torpile de 450 mm, un tun de 20 mm, mitraliere și lansatoare de bombe antisubmarine de 200 kg. Aceasta din urmă are caracteristici tehnice similare cu yacht-ul Oheka II.

Prețul acestora era și el mai mic. Astfel, prima vedetă ar fi urmat să coste 423.300 mărci, a doua 414.530 mărci iar a treia 409.530 mărci rezultând un preț mediu de 415.787 mărci per vedetă. Și tuburile lanstorpilă Satzes calibrul 450 mm costau mai puțin decâte cele de 530 mm: 61.360 mărci per tub versus 75.140 mărci. La fel și transportul: 16.000 mărci per ambarcațiune.

Toate celelalte condiții erau similare celor de la modelul mai mare.

Am avut acces la ofertele pe care Lurssen le-a transmis marinei române atunci când am vizitat Institutul olandez de istorie militară de la Haga, unde se află arhivele NV Ingenieurskantoor voor Scheepsbouw – IvS care conțin multe informații interesante despre marina română în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Oferta pentru vedeta torpiloare de 48 tone era însoțită de pozele din acest articol.

vedetele torpiloare lurssen romania
Planul de forme transpus în practică. Frumoase linii!
vedetele torpiloare lurssen romania
O privire apropiată a celor trei arbori și a cârmei.

Până la urmă, România a comandat în octombrie 1939 trei vedete torpiloare Vosper din Anglia: MTB 20, 21 şi 23 au fost vândute României iar livrarea a avut loc în 16 februarie 1940, ocazie cu care cele trei MTB-uri au arborat pavilionul României şi au fost botezate: „Viforul”, „Vijelia” şi „Viscolul”.

Acestea aveau corpul din lemn de mahon, o lungime de 70 de picioare (21,33 m), lăţimea de 14,9 picioare (4,54 m), pescajul era de 3,3 picioare (1 m), deplasamentul de 35,75 tone, fiind ceva mai mici decât cele de 48 tone ofertate de Lurssen dar mai mari decât cele de 22 tone. Erau înarmate cu două torpile de 533 mm şi două barbete pe care erau montate mitraliere duble de 12,7 mm (0.50 inci). Erau propulsate de motoare Isotta Fraschini care le permiteau atingerea unor viteze de 42 Nd (78 km/h).

Știu că este ușor să judeci acțiunile trecutului prin prisma informațiilor prezentului. Prin urmare, mă voi rezuma doar la a puncta câteva aspecte: marina solicită și primește o ofertă pentru vedete torpiloare în 1937, în 1938 regele Carol al II-lea efectuează vizite diplomatice la Londra, Paris și Berlin și, tot în acel an, la sfârșitul lui septembrie, se încheie Dictatul de la Munchen. La nivel economic, între România și Germania fusese încheiat un Acord de clearing în 1935 iar în martie 1939 este semnat Tratatul asupra promovării raporturilor economice între Regatul României și Reich-ul German. Totodată, la nivelul anului 1938, 50% din exporturile României mergeau către Germania.

În ciuda celor de mai sus, România a comandat în octombrie 1939 trei vedete torpiloare Vosper din Anglia… Ca fapt divers, cele trei vedete Vosper nu au prins sfârșitul războiului așa cum nici avioanele Hawker Hurricane achiziționate din Anglia nu l-au prins. Au fost fie distruse în luptă, fie canibalizate din cauza lipsei pieselor de schimb și a numărului mic de unități. Este ca și cum astăzi, România ar cumpăra nave sau avioane de vânătoare din Federația Rusă.

Schnellboot în Marea Neagră

Până la urmă, vedetele germane au ajuns în Marea Neagră, dar sub pavilion german. Navele au fost transferate din nord pe canalele interne, pe autostrăzi și mai apoi pe Dunăre până au ajuns în Marea Neagră la Constanța în primăvare lui 1942, chiar la timp pentru a participa la asediul Sevastopulului. Primele vedete transferate au fost S26, 27, 28, 40, 72 și 102 fiind organizate ca Flotila 1. Alături de submarinele transferate pe aceeași cale, vedetele Lurssen vor deveni unul din principalele mijloace navale ofensive ale marinei germane în Marea Neagră.

Puțină statistică

Vedetele de acest tip au scufundat[11] pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial 101 nave comerciale totalizând 214.728 tone, 12 distrugătoare, 11 dragoare, 8 nave de debarcare, 6 vedete torpiloare, 2 canoniere, un torpilor, un puitor de mine, un submarin și numeroase nave comerciale de mici dimensiuni. Au avariat 2 crucișătoare, 5 distrugătoare, 2 fregate, 3 nave de debarcare, un remorcher si numeroase nave comerciale. Minele lansate de vedetele torpiloare au distrus 37 de nave comerciale cu un tonaj de 148.535 tone, un distrugător, 2 dragoare și 4 nave de debarcare. 167 de S-boot au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, în toate teatrele de operațiuni: Canalul Mânecii, Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Mediterană, Marea Neagră etc


Surse bibliografice/explicații:

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/NV_Ingenieurskantoor_voor_Scheepsbouw

[2] „Schnellboot in action”, pg. 4 – 5, Warships no. 18, T. Garth Connely, David L. Krakow

[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Oheka_II

[4] Apupare – înclinare în plan longitudinal a unei nave, cu prova mai ridicată decât pupa din cauza încărcăturii neuniforme sau a acțiunii propulsiei.

[5] German Schnellboote (E-boats), pag. 153, Dr. G. Hummelchen

[6] „Schnellboot in action”, pg. 15, Warships no. 18, T. Garth Connely, David L. Krakow

[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/Asiet%C4%83

[8] „Schnellboot in action”, pg. 7, Warships no. 18, T. Garth Connely, David L. Krakow

[9] „Schnellboot in action”, pg. 38; 41; 43, Warships no. 18, T. Garth Connely, David L. Krakow

[10] https://rnhs.info/termenul-marinaresc-al-saptamanii-relevmentul/

[11] „Schnellboot in action”, pg. 54, Warships no. 18, T. Garth Connely, David L. Krakow


Pe aceeași temă:




Comments:


    Eroul Bula :

    Nu stiu daca asta a fost motivul pentru care am luat englezoaice in loc de nemtoaice dar ma gandesc ca rusii aveau in Marea Neagra 11 distrugatoare si 3 leadere care se deplasau cu 40-43 noduri plus 2 crucisatoare care prindeau aproape 37 noduri.
    Cu 38 de noduri ptr jumatate de ora, kind of embarrassing sa te ajunga din urma si sa te calce cu crucisatorul….. zic….

      rnhs :

      Ai dreptate. Vosper reuseau sa stoarca putin mai mult, dar si ele erau cam in aceeasi zona de viteza maxima. Nicio nava nu reuseste sa sustina o vesnicie viteza maxima. Din cate am mai citit, navele sovietice erau destul de prost intretinute, dar ai nostri n-aveau de unde sa stie asta in momentul achizitiei… Eu cred ca factorii decizionali erau pur si simplu in negare in acel moment.

    Panturu :

    Mă bucur să găsesc în limba română
    informații despre Navalis Mercantoria
    pe acest site. Comentariul meu nu are legătură cu acest articol, fiind primul de alt fel. Felicitări pentru acest demers.😉👍

    sorin.vasile :

    in 39 eram aliati cu francezi si englezi asa ca decizia de a cumpara Vosper era una politica
    am cumparat atunci Blenheim si Huricane iar din Franta R35
    nenorocirea a fost ca in 40 Franta a capitulat si noi am intrat in sfera de influenta germana

      rnhs :

      Nu pot fi de acord cu asta in conditiile in care Carol a mers in ‘38 la Londra si la Paris si nu a primit niciun fel de garantii. Ala ar fi trebuit sa fie momentul in care optiunile Romaniei trebuiau reevaluate.

        sorin.vasile :

        si ce putea sa faca?
        cu bolsevici era exclusa o alianta iar germani pariau pe unguri si legionari
        jocurile erau facute singura speranta era in anglo~francezi
        si in 38 nimeni nu isi imagina ca pot fi invinsi de germani care sa faca si un pact de impartire a Eueopei de est cu rusii

    robu :

    salut. multumesc pentru articol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff