×
×

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMAtmacaaviatia maritimaBAE SystemsBaltic WorkboatsBeirutBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticb caproniChifonnecliperCliper ArielCliper Baltimorecolonelul Vasile UrseanuColregcontratorpilorConventia de la Montreauxcorvetacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal UstinovcuterCutty SarkDaciaDamenDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneleDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragorESSMExocet MM40 Block 3FFG(X)FincantieriFinlandafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral Grigorovichfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiaHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomanistorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilochlogofatul TautuMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina rusaMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonnemina marinamine maritimeMistral classmonitorNalucaNATOnava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestiNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa Ipanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepaza de coastăperiscoppernopterportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160puitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-navarandaRandunicaRazboiul ReceRechinulrelevmentremorcherul VanjosulRolls-RoyceRomaniaromanian independence war 1877romanian naval historyromanian navyromanian torpedo boatsRoyal NavyRusiaS-400 TriumfsabordSanta MariaSborulscara Beaufortscara DouglasServiciul Maritim RomansifleeaSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelspar torpedo attackspar torpedo boatsSparvieroSpring Storm 2018Statele Unite ale AmericiiStatus 6 KanyonStefan cel Marestramtoarea KerciSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSurcoufTaepingtermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedete blindate de DunareViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaVL MicaVTAPWorld War IWorld War IIZborulZmeulZumwalt

O retrospectivă a licitațiilor și dotării forțelor navale române


Momentul achiziției celor două fregate Type 22 R

În data de 09 Septembrie 2004 fregata Type 22 – Regele Ferdinand (fostă HMS Coventry) primeşte botezul şi intră în mod oficial în serviciul marinei române în cadrul unei ceremonii ţinute în Portsmouth. Regina Maria (fostă HMS London) va urma în curând.

Ambele nave au devenit disponibile în vederea vânzării în 2001. După lungi negocieri la nivel interguvernamental între Marea Britanie şi România, negocieri având ca obiect cumpărarea de către România a celor două nave, părţile au ajuns la un acord în cursul lunii decembrie 2002.

Reactivarea celor două fregate la un nivel operaţional conform standardelor NATO (structură la care România dorea să adere) s-a făcut prin intermediul Ministerului Apărării din Marea Britanie care a acordat un contract în valoare de 116 milioane de lire sterline către BAE Systems Customer Solutions & Support (CS&S) în rol de integrator soluţii şi contractor principal. Fleet Support Ltd a condus operaţiunile de recondiţionare a navei, Rolls-Royce a recondiţionat mijloacele de propulsie iar Flagship s-a ocupat de instruirea viitoarelor echipaje.

Ca parte a modernizării şi actualizării sistemelor de luptă ale navei au fost montate următoarele echipamente: un tun rapid Oto Melara de 76 mm cu un sistem electro-optic Radamec; un sistem de control al focului AMS Nautis; un sistem de comunicaţii BAE Systems MPS2000; un sistem de siguranţă maritimă Inmarsat B; un sistem de contramăsuri Terma SKWS; un GPS şi un gyro compas marca Sperry Marine; şi cam atât, cel puţin conform comunicatului presei britanice de la acea dată.

La acel moment, Mike Rouse – director de marketing BAE Systems, declara:

„Reactivarea acestor nave prestigioase este ultimul capitol din cooperarea de aproape 30 de ani a BAE Systems cu România. Dorim pe mai departe să dezvoltăm acest parteneriat prin acordarea de suport, mentenanţă şi prin modernizarea în continuare a acestor nave în parteneriat cu industria României.”

Se referea probabil şi la programul de offset care de fapt nu s-a mai întâmplat… Poate că nu din vina lor exclusivă.

Navele păstrau senzorii cu care fregatele fuseseră dotate inițial (cu un mare semn de întrebare în ceea ce privește sonarul tractat cu adâncime variabilă, indispensabil în vânătoarea de submarine) și tuburile de lansare a torpilelor.

Pentru motive care exced puterea mea de înțelegere, România nu a dorit să achiziționeze la acel moment sistemul Sea Wolf cu care fregatele din această clasă erau dotate și nici măcar sistemul CIWS artileristic. Apărarea antiaeriană, ca și capabilitatea de luptă anti-navă au fost lăsate pe seama unei modernizări ulterioare.

În planul inițial erau prevăzute mai multe etape de modernizare în urma cărora cele două nave ar fi ajuns să arate ca niște fregate veritabile. Dar, cu excepția programului de navalizare a elicopterului Puma, nimic din toate acestea nu s-a mai întâmplat.

Ca un scurt intermezzo, conform unor informații la care am avut acces la un moment dat s-ar părea că, undeva prin 2008, se purtau negocieri pentru echiparea celor două nave cu rachete anti-navă Exocet și rachete antiaeriene VL Mica. Dar a venit criza…

dotarea fortelor navale romane
Fregată Type 22 R, anul de graţie 2019. La fel ca la-nceput…

O nouă încercare de restabilire a capacității de luptă a navelor a avut loc în primăvara anului 2016 când MAPN a inițiat o “licitație restrânsă” în valoare de 839.000.000 lei, fără TVA (aprox. 188.000.000 euro la acea dată) având ca obiect programul “Fregată multifuncțională – modernizare etapa a II-a”.

După cum ne spunea la acel moment chiar ministerul într-un comunicat de presă emis cu această ocazie, cele două nave urmau a fi dotate cu sisteme de rachete antiaeriene, anti-nava și sisteme de tunuri și/sau rachete pentru apărare împotriva rachetelor antinavă, dar și cu senzori cu performanțe superioare (radare, electrono-optici si sonar tractat). Toate acestea urmau a fi integrate într-un sistem de conducere a luptei computerizat, modern, care urma să permită celor două nave îndeplinirea întregii game de misiuni specifice fregatelor.

O condiție esențială era ca navele să fie modernizate în țară.

Departamentul pentru armamente a anunțat în 29 iunie 2016 că a selectat patru operatori economici pentru următoarea etapă a licitației:

  1. Asocierea STM Savunma Teknolojileri Muhendislik – HAVELSAN HavaTeknolojileri Sanay ve Ticaret A.S. – ASELSAN Electronic Sanayi ve TicaretA.S. / Turcia – S.C. Centrul pentru servicii de radiocomunicatii S.R.L.(C.S.R.) / România;
  2. Lockheed Martin Canada Inc. – Canada;
  3. Finmeccanica S.p.A – Italia;
  4. DCNS Rcs – Franța.

O lună mai târziu, Havelsan anunța că asocierea din care făcea parte a câștigat licitația. Totul pe fondul unei “liniști” teribil de suspecte din partea Departamentului pentru Armamente.

A fost primul semn că ceva este foarte în neregulă în cadrul unui departament esențial pentru dotarea nu doar a marinei dar a întregii armate române. În timp ce Departamentul pentru Armamente cel mai probabil tergiversa efectuarea anunțului pe fondul loviturii de stat din Turcia, compania turcă n-a mai avut pur și simplu răbdare și a făcut ea, direct, anunțul. Dar de unde știau turcii că au câștigat în condițiile în care nu exista niciun anunț oficial al autorităților române? Răspunsul logic ar fi că fuseseră deja anunțați dar a intervenit lovitura de stat… Un alt răspuns, tot la fel de logic, mai ales când vorbim de autoritățile române ar fi că cineva a… “scăpat” informația confidențială.

Tot răul spre bine am putea zice… dintre toate firmele participante erau probabil cea mai nefericită alegere. Atât doar că noi am rămas cu navele neînarmate…

Odiseea corvetelor multifuncționale

După eșecul licitației fregatelor, spre sfârșitul anului 2016, guvernul Cioloș decide să soluționeze această problemă renunțând la organizarea unei noi licitații și, prin Hotărâre de Guvern, ia decizia de a atribui firmei Damen un contract pentru construcția a patru corvete multirol / multifuncționale tip Sigma 10514.

Contractul în valoare de 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, urma să includă construcția navelor, achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, inclusiv instruirea echipajelor.

Contractul urma să includă și o serie de acțiuni compensatorii care urmăreau prioritar următoarele domenii: activitatea de modernizare a altor capabilităţi ale Forţelor Navale Române, realizarea facilităţilor de instruire, constituirea centrului de mentenanţă şi a facilităţilor de depozitare a muniţiilor în România.

Corveta Gowind 2500 a celor de la Naval Group, fostă DCNS Sursa foto: wikipedia

Din păcate, nici acest contract nu s-a materializat. Guvernul a solicitat Parlamentului aprobarea acestui contract însă, aflat în preajma alegerilor, Parlamentul a amânat decizia până după alegeri. Iar o dată instalat noul Guvern, Hotărârea adoptată de Guvernul Cioloș a fost anulată, noul Guvern promițând o nouă procedură, transparentă, mai bună, mai frumoasă etc

Astfel a apărut Hotărârea de Guvern nr. 48/2018 prin care se reglementa modalitatea de achiziție a 4 corvete multifuncționale, licitația fiind desfășurată prin intermediul Romarm. Ceea ce a urmat mai departe este absolut halucinant și de-a dreptul îngrijorător, ridicând mari semne de întrebare asupra probității celor care au coordonat această licitație.

dotarea fortelor navale romane
Corvetă de clasă Tetal II. Acestea urmează a fi înlocuite de… vedem cine.

Anunțul câștigătorului a venit în vara lui 2019, la peste un an de la demararea procedurilor, după câteva momente absolut năucitoare pentru o licitație la acest nivel:

  1. În primul rând, opinia publică a aflat prețurile ofertate de fiecare participant la licitație din presă, atât românească, cât și franceză, cu mult înaintea unui anunț oficial în acest sens. Aceste informații ar fi trebuit să fie secrete pentru oricare dintre participanții la licitație dar și pentru „muritorul de rând”. În mod normal, aceste informații ar fi trebuit să rămână strict în cercul restrâns al comisiei de evaluare a ofertelor financiare. Cu toate acestea, cu numai o lună înainte de termenul anunțat pentru adjudecarea licitației, publicația franceză La Tribune dezvăluia prețurile ofertate de Naval Group și olandezii de la Damen – primii 1,2 miliarde de euro, în vreme ce Damen ar fi ofertat 1,25 miliarde de euro, invocând, în logica prețului mai mic, potrivit procedurii de achiziție, eventuale motive politice pentru a răsturna rezultatul licitației, dar și felul în care funcționează parteneriatul strategic cu Franța. De unde știau francezii aceste informații presupus secrete și confidențiale? Cine mai avea acces la aceste informații?
  2. În al doilea rând, în data de 11 ianuarie 2019, secretarul de stat pentru armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă programului, a prezentat ministrului apărării naţionale un raport de informare. Potrivit comunicatului MApN, Departamentul pentru Armamente ar fi sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate. De asemenea, prin același comunicat, era înștiințată opinia publică de litigiul aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa S.A. – ca parte la „Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa S.A.”– solicita anularea actului normativ care fundamenta derularea procedurii de achiziție.

Mai departe, după o demisie (Andrei Ignat), ministrul Gabriel Leș, obosit probabil să mai paseze cartoful fierbinte de la unul la altul, anunță câștigătorul licitației, în iulie 2019: asocierea Naval Group și Ș.N. Constanța. Nu este foarte clar ce s-a întâmplat cu ancheta penală, deși este evident pentru toată lumea că s-au scurs către presă informații confidențiale/secrete, cert e că se decide declararea asocierii de mai sus ca fiind câștigătorul licitației.

Nu putem să nu ne întrebăm: dacă presa franceză cunoștea deja ofertele financiare ale fiecărui ofertant, nu este posibil ca și ofertanții să fi aflat despre ofertele tehnice sau chiar financiare ale celorlalți ofertanți? Nu este posibil ca informații confidențiale să se fi scurs către terțe persoane și înainte de finalizarea licitației? Este doar o întrebare, mai mult retorică, nu există alte dovezi concrete în sprijinul acestei supoziții, decât demararea anchetei penale la cererea fostul șef al Departamentului pentru Armamente.

dotarea fortelor navale romane
Propunerea celor de la Damen, Sigma 10514 și Type 22 R Sursa foto: hotnews

În acest moment avem mai multe dosare pe rolul instanțelor judecătorești având ca finalitate, într-un fel sau altul, anularea licitației:

  1. Dosarul nr. 21131/3/2019, stadiu procesual: recurs, ultimul termen în 11 martie 2020. În acest dosar sunt implicați și participanții la licitație și MApN prin Romtehnica;
  2. Dosarul nr. 6869/2/2019, stadiu procesual: fond, obiect: anulare act administrativ adresa nr. A3/10084/28.10.2019, reclamant Damen, pârât MApN, următorul termen în 29 aprilie 2020;
  3. Dosarul nr. 47/2/2020, stadiu procesual: fond, obiect: anularea Hotărârii de Guvern nr. 48/2018, însăși fundamentul licitației de construcție a celor 4 corvete și de modernizare a celor 2 fregate, reclamant Damen, pârât Guvernul României, încă nu s-a acordat niciun termen.

Declararea stării de urgență nu ajută absolut deloc întrucât, pe toată perioada cât aceasta va fi în vigoare, toate aceste dosare vor fi suspendate, urmând a primi noi termene de judecată de-abia după încetarea stării de urgență.

În mod realist, nu ne putem aștepta la încheierea unui contract până ce toate aceste dosare nu sunt soluționate iar soluționarea lor poate dura și un an de zile sau chiar mai mult. Epidemia de Covid-19 și consecințele economice pe care le va genera s-ar putea să conducă la anularea licitației pe motiv de lipsă de fonduri, un motiv cât se poate de întemeiat, prevăzut chiar de Hotărârea de Guvern nr. 48/2018.

În aceste condiții, după cum evidențiau atât domnul Mîrșu cât și domnul Ciucă, situația marinei române trece de nivelul “îngrijorător” și devine “disperată”.

Nu în ultimul rând, știu că după război mulți viteji se arată dar, poate că ideea de a cupla modernizarea fregatelor cu construcția corvetelor n-a fost tocmai cea mai bună idee. Acum avem o reală problemă, una foarte gravă. Dacă ar fi să învățăm ceva din asta, atunci ar fi două lucruri:

  1. când ai urgențe atât de mari, așa cum avem noi astăzi cu navele acestea, încredințarea directă rămâne probabil cea mai rapidă metodă de a obține capabilități care-ți lipsesc;
  2. dacă totuși insistăm în direcția organizării de licitații, atunci măcar să le organizăm cât mai bine, cu cerințe cât mai clare, de natură a reduce la maxim potențialele contestații. De exemplu, în cazul nostru, eu aș fi organizat o licitație pentru sistemul centralizat de comandă (combat management system) și aș fi impus din start armamentul cu care vroiam să fie echipate navele.

Sunt doar niște idei, sunt convins că există altele și mai bune. Bine, încredințarea directă rămâne, în opinia mea, cea mai buna metodă pentru o dotare rapidă cu armament.

dotarea fortelor navale romane
Remorcher 104 Voinicul cu fregata ”Regele Ferdinand” Sursa foto: http://presamil.ro/cei-trei-tineri-frati/

Remorcherele de radă, singura achiziție de nave noi din ultimii 15 ani

Cele trei remorchere de radă au intrat în serviciu în anul 2016: Vânjosul (105), Vârtosul (103) și Voinicul (104) și reprezintă singurele nave noi cumpărate pentru Forțele Navale Române din 2004 încoace. Dacă vrem să fim cu adevărat cârcotași și nu considerăm cele două fregate Type 22 R ca fiind nave noi (și nici nu prea sunt), atunci putem merge liniștiți până spre jumătatea anilor 1990 când au intrat în serviciu ultimele nave: monitoarele, corvetele Tetal și… cam atât. Cele trei remorchere sunt produse de Damen, au un deplasament de 90 tdw, o lungime de 16,76 m, lăţimea de 5,94 m și un pescaj de 2,52 m. Am avut ocazia de a arunca un ochi pe unul dintre ele și, pot să vă spun că nu există termen de comparație între produsul olandez și vechile remorchere sovietice (erau și ”umăr la umăr” când le-am văzut).

Va urma

Nicolae

P.S. Cele două părți ale articolului vor trata strict forțele maritime, nu și pe cele fluviale.


Din ”numărul” viitor:

Alte licitații de modernizare:

  • Dragoarele de clasă Muscă;
  • Corvetele de clasă Tetal 1/2;
  • Puitorul de mine 274.



Comments:


    Aurel :

    Nicolae
    Nu ai dreptate, cel putin, la sfarsit !
    Daca s-ar fi facut cum spui tu:

    „De exemplu, în cazul nostru, eu aș fi organizat o licitație pentru sistemul centralizat de comandă (combat management system) și aș fi impus din start armamentul cu care vroiam să fie echipate navele.”

    nu ai fi facut nimic decat sa mananci bani buni pe lucruri mici.
    Era buna varianta DAMEN, atunci, in 2016, care avea (are) posibilitatea reala de a face ceva, aici in Romania.

    Lesh sau Les, secretar sau ministru, a dat „to(n)(t)ul” pentru nik …

      rnhs :

      Nu am pretentia ca am dreptate. 🙂 Logica acestei propuneri e ca evitam, de exemplu, probabilitatea de a avea rachete diferite la nave si la bateriile de coasta.
      Inspiratia propunerii vine de la finlandezi care au in paralel un program similar: Squadron 2020 sau Pohjanmaa.

    Andrei :

    Referitor la achizitia directa (când ai urgențe atât de mari, așa cum avem noi astăzi cu navele acestea, încredințarea directă rămâne cel mai probabil cea mai rapidă metodă de a obține capabilități care-ți lipsesc;) noi nici pentru Covid19 nu am luat echipament direct chit ca nu aveam nimic…. sa nu zic in c… gol

      rnhs :

      Daca nu anulau HG-ul guvernului Ciolos si ar fi mers inainte cu semnarea contractului acum am fi avut prima nava data la apa.
      Nici nu vreau sa ma gandesc la dezmatul care va fi acum cu achizitiile in sanatate pentru ca au abrogat tinerea licitatiilor.

    Marius B :

    Nu-i secret ca-mi plac articolele RNHS, dar asta chiar a venit la tanc intr-o perioada in care cred ca suntem mai mult pe acasa si ne fug gandurile aiurea catre lucruri rele. Multumim!
    „când ai urgențe atât de mari, […] încredințarea directă rămâne cel mai probabil cea mai rapidă metodă „.
    Probabil ca da. Dar eu nu sunt adeptul ei pentru ca aduce si mari dezavantaje:
    – costuri. Daca ar fi sa ne luam dupa preturile vehiculate pentru cei 3, ne putem gandi la varianta in care ar fi fost incredintat direct contractul catre italieni si am vedea cati bani am fi pierdut. Iar in lipsa unei competitii si a riscului de a pierde in fata unui ofertant mai ieftin, pretul acela ar fi fost si mai mare. Lucru cam prost pentru cineva care are atatea nevoi stringente, si nu va mai avea bani de alte platforme. Cu licitatie poti spera ca ramai cu fonduri si pentru puitoare, vanatoare sau modernizari. Sau fregate.
    – Discernamant in alegere. Daca presupunem ca DpA are dificultati in a organiza licitatii in mod favorabil noua, de ce ar fi mai usor sa gestioneze o relatie bilaterala care-i anuleaza din start o parte din parghii, si variante din care sa aleaga? Pana la urma si actionarile in justitie, atat de infierate, au un rol pozitiv pentru ca permite unor terti sa sesizeze probleme care altfel nu ar fi fost vazute sau bagate in seama. Cu un MApN lipsit de transparenta si cu o relatie cu publicul oribila, eu ma bucur ca exista organizatii civile, fie ele si comerciale. care au acces la informatii , au capacitatea de a le intelege si interpreta, si ne imprumuta noua (chiar vizand propriul interes) pe termen scurt concluziile lor acces la un canal de comunicare. Contestatiile astea ar putea fi singura noastra sansa de a afla ce e in neregula, si pot fi o parghie de a preveni nereguli multe si mari care ar fi aparut daca nimeni nu avea interesul sa le reclame .
    – Incredere. In opinia mea, intr-o tara cu un istoric prost al incredintarilor directe (spagi, bunuri sau servicii inutile sau slabe calitativ, coruptie, sume astronomice platite incorect), o astfel de optiune, oricat de buna sau corecta ar fi intentia, ar arunca o vesnica umbra de indoiala asupra platformei alese si a sumei platite (si asa s-a si intamplat si in 2016 daca-ti aduci aminte la ce scria o parte din presa atunci). Eu nu-mi doresc ca o institutie romaneasca sa discute cu un privat pe bani multi si produse foarte importante pentru securitate in spatele usilor inchise.
    Sunt multe firme private care recurg la licitatii in achizitiile majore si o fac bine, regulat si cu usurinta. Licitatia nu consuma timp si nu devanseaza termenele daca piata este la curent cu intentiile tale in avans. Iar costul cel mai mic nu inseamna ca iei ceva prost, pentru ca, daca tu crezi ca sunt lucruri care te intereseaza sau iti plac in particular, nu te impiedica nimeni sa le pui la sarcini (sa zicem RAM in cazul nostru, doar pentru exemplificare). Concluzia mea e ca increditarea directa poate e buna cand ai o urgenta dar daca ai multe urgente, mai degraba nu. Mi-ar placea sa stam o data de vorba pe tema asta 🙂

      rnhs :

      Marius, multumesc, ma bucur! 🙂
      Ideea e ca poti regandi sistemul. Nu te arunci inainte, ceri oferte de la mai multi constructori. Poti avea astfel o concurenta. E mult de discutat, sper s-o facem la o bere cand s-o termina nebunia asta. 🙂
      In cazul concret al corvetelor, banii vor fi aceeasi: in actuala licitatie nu este inclusa munitia. Vor ajunge la acelasi rezultat dar cu o intarziere de ani de zile.
      De acord ca trebuie sa poti contesta o licitatie, mai ales avand in vedere istoricul nostru in materie.
      E mult de discutat pe subiect.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff