×
×

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


aeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuBAE SystemsBeirutBlack Ball LineBosforBouffonnebricul MirceaBrutarCaffacalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera Siretulcanonierecaracacaraca de la Balinesticb caproniChifonnecliperCliper ArielCliper Baltimorecolonelul Vasile UrseanuColregcontratorpilorConventia de la Montreauxcorvetacorveta Buyan Mcorveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Tetal I 260Corveta Vasily BykovCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacuterCutty SarkDaciaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneleDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragorESSMExocet MM40 Block 3FFG(X)FincantieriFinlandafocfregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral Grigorovichfregata type 22rFriponnegabiergeneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomanistorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelochlogofatul TautuMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea NeagraMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonnemina marinamine maritimeMistral classmonitorNalucaNATOnava barcnava de patrularenava scoalaNaval Groupnave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de racheteNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa Ipanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepaza de coastăperiscoppernopterportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprograme de inarmareproiect 22160puitor de minepuitorul regele carol Iracheta anti-navarandaRandunicaRazboiul ReceRechinulrelevmentRolls-RoyceRomaniaromanian independence war 1877romanian naval historyromanian navyromanian torpedo boatsRoyal NavyRusiasabordSanta MariaSborulServiciul Maritim RomansifleeaSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelspar torpedo attackspar torpedo boatsSparvieroSpring Storm 2018Statele Unite ale AmericiiStatus 6 KanyonStefan cel Marestramtoarea KerciSU 33Submarinsubmarinul DelfinulSurcoufTaepingtermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpilortorpilorul EpitropTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedete blindate de DunareViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaVL MicaVTAPWorld War IWorld War IIZborulZmeulZumwalt

Termenul săptămânii: pernopterul


Definiţie[1]

Mărturisesc că denumirea mi s-a părut suficient de inedită astfel încât să abordez subiectul, în fapt unul mult mai banal decât sună. Un pernopter, numit și navă pe pernă de aer sau aeroglisor (engl. hovercraft, fr. aeroglisseur) este o navă care se deplasează deasupra apei sau solului planând pe o pernă de aer creată sub carenă cu ajutorul unor ventilatoare puternice. Această pernă este formată de jeturi de aer refulat în cantitate mare și cu presiune de o instalație turbo-suflantă.

Conceptul[2][3]

Principiul de funcţionare al unui aeroglisor are la bază ridicarea şi propulsia vehiculului. În imaginea de mai jos este redată schema de funcţionare a instalaţiei de ridicare a unui aeroglisor.

nava pe perna de aer
Modalitatea de funcţionare a navei pe pernă de aer Sursa: MangaliaNews

Una sau mai multe suflante produc aer care este direcţionat sub vehicul, unde, datorită existenţei unei fuste flexibile, se realizează o pernă de aer, pe care acesta pluteşte. Propulsoarele pentru înaintare sunt de regulă de tipul celor folosite la aeronave, cu pale cu pas reglabil.

Navele pe pernă de aer pot fi de tip amfibie, care se pot deplasa atât pe apă cât și/sau pe uscat și neamfibie, care se pot deplasa numai pe uscat. Misiunea principală a aeroglisoarelor militare este aceea de a desanta trupe pe plajele neamenajate.

Nave pe pernă de aer de tip amfibie

  • cu cameră de presiune – reprezintă cel mai simplu concept. Aerul este forțat să intre într-o cameră de presiune formată sub vehicul. Camera este alimentată de un ventilator montat în partea superioară a camerei de presiune, iar aerul este lăsat să curgă pe toată periferia vehiculului. Propulsia în cazul navelor pe pernă de aer cu cameră de presiune este realizată cu elice eoliene sau cu jeturi de aer.
  • cu jeturi periferice – perna de aer este alimentată prin jeturi periferice de aer care formează o cortină de presiune, limitând astfel scăpările de aer din cameră.
  • cu fuste elastice – perna de aer este menținută sub vehicul prin intermediul unui sistem de fuste elastice, amplasate în partea inferioară a vehiculului, pe toată periferia. Datorită optimizării fustelor, prin realizarea unor soluții constructive deosebite, acest tip navă pe pernă de aer a devenit cel mai performant.

Nave pe pernă de aer de tip neamfibie

Navele pe pernă de aer de tip neamfibie, ce pot evolua pe sol uscat, accidentat, gheață sau zăpadă, sunt prevăzute cu pereți laterali rigizi, perna de aer formându-se între pereții laterali și structurile flexibile din prova și pupa, ceea ce reduce semnificativ pierderea de aer.

Navele cu pereți laterali rigizi imerși sau de tip neamfibie necesită un procent de 30% din puterea de propulsie necesară navelor de tip amfibie, la același deplasament. Acest tip necesită cantități mai mari de energie pentru sustentație și propulsie.

Istoric[4][5]

Primul concept de ambarcaţiune pe pernă de aer a fost creat în 1716 de suedezul Emanuel Swedenborg.

În anul 1915, un ofiţer austriac, pe nume Dagobert Muller-Thomamuhl, a construit un prototip de vedeta torpiloare pe pernă de aer.

În anul 1926, ideea acestui tip de navă este reînnoită teoretic de către Konstantin Eduardovich Tsiolkovski și Levkov. Sovieticii au testat cu succes prima navă pe pernă de aer între anii 1934 și 1935. Experimentul a fost făcut pe sol uscat, apă și gheață. Uniunea Sovietică a fost unul din principalii constructori de nave pe pernă de aer militare.

nave pe perna de aer
SR-N1 Sursa: wikipedia

Cel care a pus în practică acest concept în forma sa modernă este inginerul englez Christopher Cockerell. Pe 25 iulie 1959, britanicii au lansat prima navă pe pernă de aer SR-N1 (construită de compania aviatică Saunders Roe), care a transportat un pasager.

Cockerell a reușit apoi să demonstreze că aparatul pe care l-a dezvoltat poate fi util și în armată. Pe aerodromul din Farnborough, a arătat că invenția sa poate transporta o încărcătură de până la 12 soldați, cu tot cu echipament, un pilot și copilot.

În anii ’60, Saunders Roe a dezvoltat mai multe nave pe pernă de aer pentru transport de pasageri, inclusiv SR-N2, care a operat pe canalul Solent, în 1962.

nave pe perna de aer
SR-N4 Sursa: wikipedia

Prima navă pe pernă de aer care a traversat Canalul Mânecii a fost nava SR-N4. Cursa inaugurală a avut loc la 1 august 1968. Nava avea o lungime de 40 m, lățime de 23,4 m și o înălțime deasupra apei de 12 m. Elicele aeriene situate în cele patru colțuri ale punţii, activate de patru turbine de câte 3500 CP, asigurau o viteză de 135 km/h. La viteză maximă nava se ridica 1 m deasupra apei. Traversarea canalului s-a făcut în 35 de minute. Nava putea să transporte 254 de pasageri și 34 automobile sau numai 609 pasageri.

Mai târziu a fost creat modelul SR-N6, care a parcurs canalul Solent de la Southsea spre Ryde. Aplicații militare ale navelor pe pernă de aer SR-N1 și SR-N6, au fost utilizate de catre aviația militară americană.

Nava SR-N3, botezată HMS “Daedalus”, construită în anul 1963, este considerată prima navă britanică de luptă, pe pernă de aer. Ea avea urmatoarele caracteristici tehnice: deplasament D=37,5 tdw, propulsie 4 turbine cu gaz x 1 500 CP, Vmax=70 Nd.

În SUA, în anii ’60, s-a realizat nava Bell SK-5, după proiectul SR-N1, preluat de la britanici.

În anul 1969, în URSS, s-a construit nava pe perna de aer “Skat”, proiect 1205. Nava avea urmatoarele caracteristici tehnice: deplasament D = 22 tdw, propulsie 3 turbine cu gaze x 780 CP, Vmax = 49 Nd, sarcină utilă 4 tone. În anul 1988, ruşii au construit cel mai mare aeroglisor militar din lume, botezat cu numele “Zubr”: deplasament D = 500 tdw, propulsie 5 turbine cu gaze x 10 000 CP, Vmax = 63 Nd, sarcina utilă 150 tone (3 tancuri sau 360 militari).

nave pe perna de aer
Zubr Sursa: wikipedia

În China, primul experiment a fost TYPE 711, construit în anul 1964. Aeroglisorul avea deplasamentul D= 4 tdw.

Realizări autohtone

În anul 1971, la Casa Pionierilor din Galaţi, “Grupa de Cercetări şi Experimentări Navale” condusă de inginerul navalist Matei Kiraly, a realizat prima navă pe pernă de aer din România, înmatriculată cu numărul “020E”. Caracteristici principale: deplasament D = 360 Kg, propulsie = 1 motor de aviaţie de 105 CP, sarcina utilă = 400 Kg (1+3 persoane), Vmax = 73 Km/h. Anterior, din anul 1969, echipa inginerului Matei Kiraly a experimentat proiectele: “01E”, “09E”, “015E” şi “018E”.

În perioada 1977-1979, inginerul Matei Kiraly împreună cu o echipă de colegi de serviciu, ingineri proiectanţi de la ICEPRONAV Galaţi, au realizat prima navă pe pernă de aer cu pereţi laterali rigizi, proiect 1044.

nave pe perna de aer
Nava proiect 1044 Sursa: Mangalia News

Prima navă pe pernă de aer românească a fost proiectată și construită de ICEPRONAV Galați pentru transportul de călători în Delta Dunării și a făcut cursa inaugurală în toamna anului 1979. Nava era acționată de un sistem de propulsie cu jet reactiv și a parcurs distanța Galați – Tulcea în 35 de minute cu o viteză medie de 57 km/h. Putea transporta 35 de pasageri.

Nava a fost înmatriculată cu numărul “INC 5907” şi s-a numit “Navă Rapidă pentru Transportul de Călători”; caracteristici tehnice: deplasament D = 14,5 tdw, propulsie = 1 motor Diesel Saviem de 136 CP şi 1 motor MAN de 215 CP pentru antrenarea celor două propulsoare cu jet de apă, sarcina utilă 36 persoane, Vmax = 57 Km/h.

A treia navă pe pernă de aer, construită în Şantierul Naval Mangalia, după proiectul inginerului Matei Kiraly, a fost de tip hidrobuz.

Potenţial militar

În anii ’80 şi la începutul anilor ’90, în Şantierul Naval Mangalia, pentru realizarea celor trei nave pe pernă de aer, comandate de M.Ap.N., pentru Marina Militară Română, inginerul Matei Kiraly a primit sprijinul total din partea directorilor şantierului: Cpt. Rg. 2 ing. Teofil Pop (1980-1988), Cpt. Rg. 1 ing. Ştefan Nenciu (1988-1990) şi Cpt. Rg. 1 ing. Cornel Lăpădatu (1990-1996).

Vedeta de Desant Marin pe Pernă de Aer, cu fustă elastică, proiect 1043, era inspirată după modelul britanic BH.7 “Wellington” şi avea următoarele caracteristici tehnice: un deplasament de 30 tdw, propulsie asigurată de o turbină cu gaze de 507 CP ce asigura o viteza maximă de 120 Km/h, iar armamentul consta dintr-o mitralieră calibrul 14,5 mm. Nava putea circula şi pe uscat şi pe suprafeţe de ape îngheţate.

nave pe perna de aer
1043 M Sursa: Mangalia News

Dupa Vedeta de Desant 1043, a urmat nava 1043 M. Aceasta avea mai multe îmbunătăţiri, faţă de 1043, printre care şi două mitraliere calibrul 14,5 mm, faţă de una, aşa cum avea nava prototip.

În loc de sfârşit

Unul dintre cei mai mari utilizatori de nave pe pernă de aer cu destinaţie militară este SUA. 91 de unităţi de LCAC – Landing Craft Air Cushion au fost construite de Textron Marine & Land Systems şi de Avondale Gulfport Marine, ultima fiind livrată în 2001. Au o lungime de 26,4 m şi o lăţime de 14,3 m, deplasamentul fiind de 185 t la încărcare maximă. Sunt propulsate de patru turbine pe gaz care-i asigură o viteză maximă de peste 40 Nd la încărcare maximă.

nave pe perna de aer
LCAC după tsunami în Indonezia Sursa: wikipedia

România nu mai are astfel de capabilităţi, unităţile realizate de inginerul Kiraly fiind demult tăiate. Iar know-how-ul acumulat de experienţa realizării acestor proiecte, ei bine, probabil s-a pierdut şi el. Avem însă suficiente şantiere capabile să construiască astfel de nave pe pernă de aer pentru marina noastră militară.

Întrebarea care se pune este: mai sunt utile astfel de nave? Eu aş spune că da, în special pe Dunăre şi în Deltă şi nu numai.

Avantajul aeroglisoarelor prin comparaţie cu navele cu pescaj este lipsa siajului – ceea ce va reduce eroziunea malurilor Dunării, dar şi capacitatea de a merge atât pe uscat cât şi pe gheaţă, extrem de util iarna când adeseori este necesară folosirea spărgătoarelor de gheaţă. Mai mult decât atât, o astfel de navă nu ar fi afectată de nivelul scăzut al Dunării.

Introducerea unei legislaţii mai restrictive pentru zona Deltei ar putea poate determina companiile de transport persoane să treacă la utilizarea navelor pe pernă de aer şi cred că şi ISU ar aprecia capabilităţile oferite de navele pe pernă de aer, mai ales în zona Deltei şi a lacurilor Razim/Sinoe.

Nicolae Hariuc

Surse:


[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Pernopter

[2] https://www.mangalianews.ro/2016/12/marin-tanase-navele-pe-perna-de-aer-hovercraft-urile-construite-in-santierul-naval-mangalia-episodul-6/

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Pernopter

[4] https://www.mangalianews.ro/2016/12/marin-tanase-navele-pe-perna-de-aer-hovercraft-urile-construite-in-santierul-naval-mangalia-episodul-6/

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Pernopter




Comments:


    mihaistoian :

    Interesant articolul, imi place acest tip de nava, poate fi utila in scop ISU, militar, chiar si transport civil, dar exprim o rezerva in folosirea in Delta Dunarii, intrucat, din ceea ce am vazut indeosebi la tv, nava este foarte zgomotoasa si sperie pasarile, iar DD este rezervatie naturala.

      rnhs :

      Cele cu turbina pe gaz sunt intr-adevar mai zgomotoase. Dar, in egala masura, ar trebui sa interzicem si barcile de agreement care fac un zgomot destul de mare, indeosebi pe canale. Cursele regulate vor circula pe brate, Sulina, Sf. Gheorghe iar acolo impactul va fi mai mic. Plus ca se pot lua masuri de diminuare a zgomotului: motoare izolate fonic, pale compozite cu forme special concepute pentru a diminua zgomotul samd
      Una peste alta, cred ca ar fi mai bine cu nave pe perna de aer, per ansamblu.

    Dinu :

    Si eu zic ca daca cerinta ar fi de la inceput un zgomot redus, iar statul ar actiona printr-o subventie, s-ar gasi destul de usor solutii pt zgomot
    Iar in Delta chiar ar trebui luate masuri drastice, cat mai rapid

      rnhs :

      Nu stiu ce companii de transport persoane sunt pe ruta Tulcea – Sulina/Sf. Gheorghe etc dar o subventie initiala pentru schimbarea parcului de nave ar trebui sa motiveze.

        Eroul Bula :

        In principal, este Navrom care tocmai isi face reparatiile capitale la vechile pasagere de 400-600 locuri. Oricum, asta nu e un impediment pentru ca acopera doua segmente diferite: 1. transport low cost si 2.croaziere pe bratele Dunarii. Pe langa pasagerele mari, mai sunt unele mai mici, de cca 150 locuri, cam pe aceeasi zona. Lor li se adauga niste catamarane, ceva mai rapide care s-ar suprapune pe segmentul celor cu perna de aer. De aici mai departe, sunt de pus in balanta: viteza de deplasare, poluarea fonica, eroziunea malurilor, costul biletului cu/fara subventie.

          rnhs :

          Multumesc pentru completari!
          Cred ca s-ar putea lucra mult pe partea de diminuare a zgomotului, tehnologia a evoluat destul de mult. O propulsie hibrida: diesel-electrica ar diminua si zgomotul si consumul prin comparatie cu cele care folosesc turbine pe gaz. Ca dimensiuni, ceva in genul hidrobuzului lui Kiraly, dar actualizat cu ultimele inovatii tehnologice.

    Marius B :

    Interesant articol!
    Cum este costul unei astfel de nave raportat la o nava clasica cu o capacitate asemanatoare? Multumim Nicolae!

      rnhs :

      Scuze de intarziere, am avut niste probleme cu siteul.
      Din pacate nu prea pot sa-ti raspund, pot sa incerc sa obtin niste preturi medii la LCAC, dar alea sunt militare…
      Plus ca turbina pe gaz ar trebui evitata datorita zgomotului asa ca ar trebui poate o combinatie diesel-electrica.

    buzu :

    Aeroglisoare zburatoare in efect de sol sint solutia pentru viitor . Turbine de gaze cu admisia si evacuarea amortizate sonor + fluxuri amestecate cu aer ambiental pt reducerea semnaturii IR pot fi preluate de le la elicopterele avansate tehnologic ale viitorului . Trebuie tinut seama ca efectul de sol poate fi maxim pina la o inaltime egala cu 0,5 din anvergura planurilor . Modelul de baza de la care se poate pleca poate fi acesta https://m.youtube.com/watch?v=30Ocbz-3lG0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






Crafted by Taxi & Takeoff