×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navalebateria Perseverentabaterii de coastaBeirutbeiul de samosBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricbricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecampanie de revitalizare și prelungire a resursei minelor marine de tip MMMCA-1 din dotarea Forțelor Navale Românecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticargoul FunduleaCargoul Plataresticazacicb caproniceaicacernicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal Ustinovcuirasatul PotemkincuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdiplomatia canonierelorDirectia Hidrografica Maritimadirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudeDM25 Locotenent Lupu DinescuDM29 Locotenent Dimitrie Nicolescudragajdragordragor maritim clasa Muscadroneelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaEustatiu SebastianExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandaflota fluvialaflota Marii Negrefluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIon GhicaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina comerciala romanamarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo Boatmunitie 100mm cu incarcatura redusamusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava maritima hidrografica Alexandru Catuneanunava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestinavele Proiect 12700 AlexandritNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperamaperiscoppernopterpescuitul in Romaniapirati de Dunareportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul de mine 274 balescupuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava Neptunrandarazboiul de independenta 1877razboiul din Crimeearazboiul Iran IrakRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul Vanjosulrevolta de pe PotemkinRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 Triumfsabordsaicasalupa rapida de intervenție 522 Eugeniu BotezSanta MariaSborulscara Beaufortscara Douglasscrisori catre vasile alexandriscufundarea canonierei cuirasate PodgoritaServiciul Maritim Romansifleeasistemul de dragaj Tridentsloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018stadiul inzestrarii fortelor navale romaneStatele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcouftactica navalaTaepingtanc maritim motorinatelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpiloare romanestitorpiloarele Romanieitorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV Ulaqvanator de minevarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de rachetevedete torpiloarevedetele torpiloare lurssenvehicul gliderViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Termenul săptămânii: cliperul


Am auzit de clipere prima dată acum mulţi ani, în copilărie, citind o carte foarte dragă mie: „Tai Pan”, de James Clavell. În acele vremuri de tristă amintire, accesul la astfel de informaţii era limitat la revista „Modelism”, care spre 1989 devenise destul de greu de găsit.

Probabil că termenul vă este cunoscut deja multora dintre voi, dar întotdeauna mi-am dorit să-i dedic măcar un scurt articol.

Definiţia cliperului

Cliperul [1] este un velier de cursă lungă şi rapidă, cu trei – cinci arbori şi corpul alungit folosit în secolul al XIX-lea pe drumuri foarte lungi pentru a transporta încărcături foarte preţioase (ceai, lână, etc). Cliperele aveau aproximativ 2000 tone deplasament şi o viteză de peste 18 Nd. Cliperele au fost folosite şi ca nave militare cu rol de cercetare, supraveghere sau legătură, având aproximativ 1500 tone deplasament, circa 15 Nd viteză şi în jur de 24 de tunuri. Nu s-au pretat însă uzului militar nefiind o platformă suficient de încăpătoare şi de stabilă pentru exigenţele unei nave militare.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea designul cliperelor ajunge la apogeu. În cele mai multe cazuri, greementul cliperului era asemănător celui al unei nave” – vedeţi explicaţiile şi poza de la articolul despre greement. Planul de forme al cocii se remarca printr-un raport lungime lăţime destul de mare, fiind proiectat mai mult pentru viteză pură şi mai puţin pentru capacitate de transport sporită, mărfurile transportate fiind relativ uşoare, voluminoase şi destul de scumpe. Un cliper celebru, “Cutty Sark” avea o lungime de 67,4 m, o lăţime de 11 m şi pescajul de 7 m[2], fiind o navă relativ îngustă pentru acele vremuri. La acel moment, de obicei, chila, etrava, etamboul şi coastele navei erau metalice, bordajul era din file de lemn, chila era lestată cu plumb pentru creşterea stabilităţii iar opera vie era acoperită cu plăci de cupru.

Suprafaţa velică a acestor nave era supradimensionată, „Ariel” de exemplu, având 30 de vele cu o suprafaţă totală de circa 2400 mp.[3]

Originea cliperului

Mai mulţi istorici navali consideră cliperele ca fiind o evoluţie a velierelor utilizate în ceea ce probabil a fost prima cursă regulată transatlantică de poştă şi pasageri: „Black Ball Line”.[4] Compania a fost înfiinţată în 1817 de mai mulţi negustori new-york-ezi conduşi de Jeremiah Thompson şi incluzându-i pe Isaac şi William Wright, Francis Thompson şi Benjamin Marshall. Primele nave ale companiei au fost „Amity”, „Courier”, „Pacific” şi „James Monroe” iar primele curse s-au desfăşurat între New York şi Liverpool.[5]

nava cliper
„England” a Black Ball Line, un precursor al cliperelor Sursa: wikipedia

Termenul de cliper a mai fost atribuit şi navelor comerciale foarte rapide construite în SUA începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, nave care la început aveau greement de goeletă. Denumirea generalizată era „Baltimore clippers”. Ca şi cliperele de mai târziu, şi „Baltimore clippers” aveau corpul navei construit special pentru viteză, remarcându-se prin instabilitatea de care dădeau dovadă şi datorită căreia nu au fost avute la început în vedere pentru misiuni militare.[6] Ulterior, pentru războiul din 1812 dintre Marea Britanie şi SUA au fost dezvoltate versiuni mai mari, mai stabile şi mai bine înarmate folosite îndeosebi ca nave corsar.

nava cliper
„Lynx” – Baltimore clipper Sursa: wikipedia

Grijulii cum îi ştim cu patrimoniul lor naval, americanii au construit mai multe replici ale acestor nave, una dintre ele fiind „Lynx”, pe care o puteţi admira mai sus. De altfel, cei care ajung în SUA pot avea ocazia de a naviga cu „Lynx”, despre care cei interesaţi pot afla mai multe detalii de pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/tallshiplynx/

Apogeul cliperului

Momentul de glorie al cliperelor este strâns legat de „The Great Tea Race” care se desfăşura între China şi Marea Britanie pe o distanţă de circa 24000 km. Această cursă care a născut pasiuni, a îmbogăţit sau ruinat întreprinzători şi afacerişti are ca moment zero anul 1834 când comerţul cu China este liberalizat iar monopolul Companiei Indiilor de Est eliminat. Un alt element care a dat naştere acestei curse îl constituie „democratizarea” consumului de ceai, care în secolul al XVIII-lea era încă un produs de lux.

nava cliper
Cursul lui „Ariel” în 1866 Sursa: wikipedia

Motivul cursei îl constituie banii: cumpărătorii vroiau ceaiul cât mai proaspăt cu putinţă iar cei care reuşeau să aducă primul transport de ceai al sezonului obţineau cel mai bun preţ. Şi cum reclama era şi atunci sufletul comerţului, mai jos puteţi admira nişte „pliante”:

Un prim record este realizat de cliperul american „Rainbow” care reuşeşte să parcurgă distanţa dintre Canton şi New York în 88 de zile.[7]

Un alt moment crucial în Great Tea Race are loc în septembrie 1866 când, „Ariel” reuşeşte stabilirea unui record, reuşind să parcurgă cei aproximativ 24000 km în 99 de zile, în urma unei curse extraordinar de strânse cu „Taeping”.

Deschiderea Canalului Suez avea să dea o grea lovitură cliperelor care nu puteau naviga prin canal fiind nevoite să ocolească în continuare prin sudul Africii. Vor prelua încet încet liniile comerciale cu Australia de unde aveau să aducă lână.

În loc de sfârşit

Pentru mine, secolul al XIX-lea reprezintă secolul în care navigaţia şi navele în sine au evoluat radical putând fi asemuit cu secolul al XX-lea în aviaţie. Totodată, secolul al XIX-lea este secolul apariţiei naţiunilor, secolul „pax britanica” şi, totodată, secolul a ceea ce eu numesc „liberalism sălbatic”. În opinia mea, aceste superbe nave, cliperele, reprezintă foarte bine această epocă frumoasă, romantică, aparţinând celor curajoşi şi capabili să-şi asume riscuri.

Vă recomand să vizionaţi filmul de mai jos pentru a vedea nişte adevăraţi lupi de mare la lucru şi pentru a admira o epocă în care cei îndrăzneţi îşi asumau toate riscurile pentru a câştiga. Iar dacă n-aţi citit „Tai Pan” şi aveţi dispoziţie pentru o lectura uşoară, citiţi-o!

https://www.youtube.com/watch?v=vQls5w-8ycU

În încheiere, cei care au drum la Londra şi vor să vadă un cliper în toată splendoarea sa, în Greenwhich poate fi vizitat „Cutty Sark”, iar cei care au nevoie de mai multe informaţii în acest scop le pot găsi aici


Surse bibliografice:

[1] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 122, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[2] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 150, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[3] „The conquest of the ocean”, pag. 248, Brian Lavery, Dorling Kindersley Limited, UK, 2013

[4] „The conquest of the ocean”, pag. 248, Brian Lavery, Dorling Kindersley Limited, UK, 2013

[5] https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Ball_Line_(trans-Atlantic_packet)

[6] https://en.wikipedia.org/wiki/Baltimore_Clipper

[7] „The conquest of the ocean”, pag. 249, Brian Lavery, Dorling Kindersley Limited, UK, 2013




Comments:


    mihaistoian :

    Eeeeh! Shogunul, Tai-Pan, Nobila Casa! Carti foarte bune despre marinari, si nu numai.
    Bravo pt articol!
    Aye, aye captain!

    Ross :

    Nicolae luna viitoare merg la Greenwich cu sotia….daca vrei iti trimit poze cu detalii ale Cutty Sark pt un articol dedicat….

      rnhs :

      Daaa, niste interioare ar fi super. Eu am pierdut pozele facute acum vreo 4 ani si n-am mai ajuns…
      Si poze de pe punte! 🙂
      Poti folosi formularul de contact, multumesc mult!

    Just VAS :

    Nu am cumparat niciodata, revista Modelism, in casa se cumpara „Stiinta si Tehnica”, Tehnium si altele.. insa despre navigatie citeam carti imprumutate de la Bibliotecile Mihail Sadoveanu(Amzei si cea de langa fosta ambasada SUA).
    Astfel, am dat peste – Thor Heyerdahl si expeditiile lui(interesant si filmul): https://www.youtube.com/watch?v=rUnmjQJHRP4
    – Sir Francis Chichester si a lui Gipsy Moth lV, care tine aproape de „Cutty Sark, in Greenwich
    http://www.thegreenwichphantom.co.uk/2012/10/the-gipsy-moth-iv-in-greenwich-part-2/
    http://www.classicboat.co.uk/articles/50-years-ago-today-chichester-left-plymouth/

    E reconfortant sa sa citesti despre navigatie, de la pasionati si nu, cei de meserie. Primii inca pastreaza „uimirea in fata marii” desi mai sunt si exceptii, ca cel de mai jos:
    http://interestingsailboats.blogspot.com/2014/03/sven-yrvind-circumnavigation-in-3m.html
    http://www.yrvind.com/

    Vânt din pupă, pt. cat mai multe articole.

      rnhs :

      Multumesc!
      Am copilarit in Focsani, pe final nu mai gaseai nimic. Plus ca nu eram inca suficient de mare iar revistele mi le luam din “pusculita”. 🙂

    Alex_72 :

    Sa te prinda un squall cu toata velatura aia ridicata … mama, mama … aveau bile de otel marinarii aia pe atunci!

      rnhs :

      Exact! 🙂
      Nu am navigat pe nave cu vele patrate, dar cel putin in ceea ce priveste aripile, am impresia ca aveau un sistem de prindere care permitea eliberarea lor rapida. Dar nu sunt sigur…
      Adauga faptul ca pe la Sud de Capul Horn e multa violenta si frig de mori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff