Bulgaria și Ucraina, țări riverane la Marea Neagră, mizează pe nave noi de luptă. Astfel, Ucraina a încheiat cu Turcia un contract având ca obiect achiziția a două corvete de clasă Ada în timp ce vecinii noștri de la sud de Dunăre au încheiat în 12/11/2020 un contract având ca obiect achiziția a două nave de patrulare (corvete conform armamentului și senzorilor ambarcați) construite în Bulgaria cu sprijinul companiei germane Lürssen.
În cazul vecinilor noștri de la sud de Dunăre, prețul celor două nave este de 984.000.000 leva (502.785.566 euro), inclusiv TVA. Navele vor fi livrate marinei bulgare în 2025, respectiv 2026, iar în acest preț sunt incluse navele gata de luptă, muniția, instruirea echipajelor și a echipelor de întreținere dar și transferul tehnologic către șantierul bulgar MTG Dolphin din Varna. Despre acest subiect am scris mai demult aici.
Ucrainenii au semnat și ei tot în 2020. Prețul vehiculat al programului de dotare cu corvete de tip Ada este estimat în sursele publice la 200 de milioane de euro, o sumă ce pare azi incredibil de mică. Inițial, navele urmau să fie o coproducție turco-ucraineană dar războiul a schimbat dramatic planurile inițiale.
Despre acest subiect am scris în detaliu cu ocazia unui articol mai vechi disponibil aici.
Între timp au apărut mai multe informații cu privire la caracteristicile tehnico-tactice ale celor două nave, prima unitate fiind deja lansată la apă.
Astfel, potrivit celor de la Naval News, cele două corvete (deși bulgarii le-au denumit nave de patrulare, caracteristicile tehnico-tactice le recomandă ca fiind corvete) vor fi dotate cu un sistem de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune produse de MBDA bazat pe versiunea cu lansare verticală a rachetei Mica ce dispune de două versiuni de ghidare: imagine în infraroșu și radiolocație. Fiecare navă dispune de opt rachete antiaeriene VL Mica ceea ce mie, personal, mi se pare insuficient în condițiile amenințărilor aeriene din Marea Neagră. Pentru apărarea apropiată navele vor fi dotate cu un sistem artileristic produs de Rheinmetall de tip Oerlikon MILLENIUM GUN 35mm CIWS ce va fi amplasat pe hangarul elicopterului.
În articolul din 2020 eu pariasem pe racheta antiaeriană ESSM bazându-mă pe faptul că actualele fregate din flota Bulgariei sunt dotate cu o versiune mai veche a acestei rachete. Se pare că m-am înșelat…
Racheta VL Mica este numitorul comun în cazul ambelor programe navale ale vecinilor noștri fiind aleasă și de marina ucraineană pentru dotarea celor două corvete de clasă Ada comandate în Turcia. Navele ucrainene vor dispune tot de opt rachete VL Mica în locul lansatorului Mk-144 cu 21 de rachete de tip RAM cu o rază de acțiune de aproximativ 10 km care echipează versiunea turcească a corvetei. Cele opt silozuri sunt amplasate simetric în zona hangarului elicopterului, câte patru silozuri la babord și la tribord. La fel ca în cazul corvetelor bulgărești, cele ucrainene au fost și ele dotate cu un sistem artileristic pentru apărarea apropiată a navei furnizat în cazul ucrainenilor de compania turcească Aselsan, este vorba de GÖKDENİZ 100/35 care, din câte știu, se bazează pe același tun Oerlikon, calibrul 35mm.
Dar să revenim în propria ogradă. Într-un interviu recent, comandantul marinei române, Viceamiralul Mihai Panait a declarat că în 2024/2025 vor fi comandate două nave de patrulare. Și se pare că de data aceasta este vorba de nave noi.
Conform Dlui. Panait avem o strategie de dotare a marinei române cu noi mijloace tehnico-tactice, cuprinsă în Programul de înzestrare al Armatei României care detaliază ceea ce urmează să dezvoltăm în următorii 20 de ani.
Astfel, primul program este cel al celor două nave de patrulare și se pare că principalele cerințe au fost deja stabilite de marină urmând să avem în curând un proiect de lege în acest sens. Dl. Panait părea destul de optimist și spunea că sunt șanse să avem prima navă de patrulare în Portul Militar Constanța în 2027. Având în vedere că suntem în an electoral, eu personal tind să fiu ceva mai pesimist. În anii când vecinii bulgari și ucraineni semnau contracte, politicienii români decretau “Anul Marinei” și am văzut cu toții ce a însemnat asta: NIMIC!
Cel de-al doilea proiect presupune dotarea Forțelor Navale Române cu patru corvete ce vor fi construite în cadrul programului Corveta Europeană. Este vorba de nave de luptă multirol cu un deplasament de aproximativ 3000 tone prevăzute din start cu sisteme de lansare verticală a rachetelor ceea ce va permite dotarea navelor cu o apărare antiaeriană corespunzătoare amenințărilor din ce în ce mai mari.
Programul Corvetei Europene pare să evolueze către construcția unui prim prototip în ciuda reputației nefaste pe care astfel de programe comune “europene” o au. Ca să fiu sincer, singurul lucru liniștitor în acest program este prezența Italiei și a Greciei, mai cu seamă a ultimei. Realist vorbind, dacă totul decurge conform planului, am putea avea prima corvetă europeană lansată la apă undeva prin 2031. Ceea ce înseamnă că România ar putea la rândul ei să lanseze acest program la începutul celui de-al treilea deceniu cu ajutorul celor de la Fincantieri care se întâmplă să dețină două șantiere navale în România prin subsidiara lor Vard. În ceea ce privește armamentul ne putem aștepta ca acesta să fie de proveniență americană după cum par să indice informațiile vehiculate până acum prin spațiul public.
Oricum ar fi, ne putem aștepta ca navele să fie dotate cu racheta anti-navă Naval Strike Missile (NSM). Rămâne de văzut ce rachetă antiaeriană vor alege ai noștri, un fapt care ar trebui să se lămurească o dată cu implementarea proiectului de modernizare al celor două fregate T22R pentru că planurile de modernizare ale Navelor Purtătoare de Rachete nu par să includă modificarea sau suplimentarea sistemului antiaerian AK-630.
Cel de-al treilea program, probabil cel mai ambițios și mai scump din istoria recentă a Marinei Române, va fi cel de înzestrare cu trei fregate noi. Va fi probabil ultimul lansat având în vedere planurile de modernizare și înarmare a fregatelor T22R care ar adăuga încă 10-15 ani de viață bătrânelor fregate de proveniență britanică.
Cu excepția celor două nave de patrulare, putem observa că Forțele Navale Române intenționează să mențină actuala structură a flotei de luptă – trei fregate, patru corvete. Realizarea acestor planuri, pentru că foarte multe se pot întâmpla în 20 de ani, ar transforma Marina Militară Română într-o forță credibilă la Marea Neagră, capabilă cu adevărat să transforme România într-un furnizor de securitate. Și este mare nevoie de asta!
Bulgaria s-a opus inițiativei flotei NATO la Marea Neagră, inițiativă propusă de România iar Turcia accentuează ori de câte ori are ocazia faptul că Marea Neagră este o afacere internă, de competența exclusivă a riveranilor, și promovează o agendă de natură a exclude puterile NATO neriverane (declarațiile lui Ercüment Tatlıoğlu, seful marinei militare: „As you know, NATO is trying to take some measures in the Black Sea. However, we declare that we will take these measures in the Black Sea ourselves and that we do not want NATO or America in the Black Sea. Our goal is for Montreux to be respected. We have provided security for everyone in the Black Sea. As Turkey, we provide security in the Black Sea. They [the US] should not turn the Black Sea into a Middle East. That is why we do not want any country or NATO to enter the Black Sea.”) din Marea Neagră.
Ucraina este în război și practic nu mai are marină iar, pentru moment, Flota Mării Negre a Federației Ruse își linge rănile (iertată fie-mi expresia) dar rămâne un adversar foarte periculos, mai ales după ce războiul se va termina iar strâmtorile vor fi redeschise.
O mare necunocută o reprezintă pentru mine cele două nave de patrulare. Prin presă s-a vehiculat intenția celor din marina militară de a înarma aceste nave la nivelul unei corvete. Ceea ce are sens în condițiile în care navele de patrulare se încadrează mai degrabă în zona de competență a celor de la Poliția de Frontieră – Garda de Coastă, care la noi face parte din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Probabil similar navelor de patrulare bulgărești sau corvetelor ucrainene. Ceea ce înseamnă adoptarea din start a unei platforme construite la standarde militare cu o suită corespunzătoare de senzori. În fine, rămâne de văzut care vor fi locul și rolul acestor două noi nave de patrulare în arhitectura finală a flotei. În principiu, când vom avea proiectul de lege (dacă nu va fi secretizat) vom putea afla mai multe.
Sorin.vasile :
Sunt puțin mai reticent cu privire la direcția care trebuie urmată în viitor.
Dronele de suprafață sau submarine ar putea schimba din temelii tacticile actuale
Când Hms Dreadnough a fost lansată toate navele lansate înaintea lui au devenit istorie.
Deci să vedem
rnhs :
Pana acum dronele nu au demonstrat decat ca pot fi distruse cu pretul unei mari cantitati de munitie. Dronele submarine sunt inca foarte departe de ce-si imagineaza lumea pentru simplul fapt ca inca nu exista mijloace eficiente si fiabile de comunicare sub apa.
Pana la momentul HMS Dreadnought, avem secolul XIX care a inceput cu marile veliere si s-a terminat cu primele turbine cu abur instalate pe o nava de razboi. Intr-adevar, pe parcursul secolului XIX au fost numeroase cazuri de nave nascute pur si simplu batrane. In opinia mea suntem inca departe de momentul Dreadnought (ca sa-i spuna asa) pentru ca mai degraba asistam la evolutii decat revolutii.
Avem nevoie azi de platforme noi, versatile si capabile sa acomodeze noutatile care apar in materie de senzori si munitii. Nu ne permitem sa asteptam momentul perfect pana se contureaza „directia care trebuie urmata in viitor”.