×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navalebateria Perseverentabaterii de coastaBeirutbeiul de samosBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricbricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecampanie de revitalizare și prelungire a resursei minelor marine de tip MMMCA-1 din dotarea Forțelor Navale Românecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticargoul FunduleaCargoul Plataresticazacicb caproniceaicacernicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal Ustinovcuirasatul PotemkincuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdiplomatia canonierelorDirectia Hidrografica Maritimadirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudeDM25 Locotenent Lupu DinescuDM29 Locotenent Dimitrie Nicolescudragajdragordragor maritim clasa Muscadroneelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaEustatiu SebastianExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandaflota fluvialaflota Marii Negrefluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIon GhicaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina comerciala romanamarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo Boatmunitie 100mm cu incarcatura redusamusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava maritima hidrografica Alexandru Catuneanunava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestinavele Proiect 12700 AlexandritNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperamaperiscoppernopterpescuitul in Romaniapirati de Dunareportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul de mine 274 balescupuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava Neptunrandarazboiul de independenta 1877razboiul din Crimeearazboiul Iran IrakRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul Vanjosulrevolta de pe PotemkinRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 Triumfsabordsaicasalupa rapida de intervenție 522 Eugeniu BotezSanta MariaSborulscara Beaufortscara Douglasscrisori catre vasile alexandriscufundarea canonierei cuirasate PodgoritaServiciul Maritim Romansifleeasistemul de dragaj Tridentsloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018stadiul inzestrarii fortelor navale romaneStatele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcouftactica navalaTaepingtanc maritim motorinatelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpiloare romanestitorpiloarele Romanieitorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV Ulaqvanator de minevarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de rachetevedete torpiloarevedetele torpiloare lurssenvehicul gliderViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Nave româneşti uitate: bolozanul


Puţină etimologie

Conform explicaţiilor disponibile pe dex online, originea numelui „bolozan” poate fi turcească, deşi cuvântul se pare că nu se regăseşte în dicţionarul lor. O altă posibilă influenţă poate fi cea rusească. O altă variantă indicată este şi cea sîrbă. Pe de altă parte, numele poate fi pur şi simplu românesc sau specific spaţiului balcanic de la Dunăre.[1] Cert este că în zona Dunării de Jos şi a Galaţiului este un nume de familie destul de des întâlnit.

Definiţie

Bolozanul, subiectul articolului de astăzi, este o navă fluvială de transport folosită pe Dunăre şi unii afluenţi în sec. XVII – XVIII. În vechile documente româneşti apare şi sub denumirile de bolozan, boloza, borozan, burazan.[2]

Este un tip de navă fluvială specific epocii sale, diferit totuşi de şăicele şi caicele turceşti atât de folosite în acea perioadă. Referirile la bolozan sunt destul de dese, termenul apărând în diverse documente emise de domnii vremii.

Izvoare scrise

Astfel, „Hrisovul pentru corăbiile ţării ce sunt a umbla pe Dunăre” a fost dat la 23 noiembrie 1793 de Alexandru Moruzi, domn al Ţării Româneşti între 1793 şi 1796. Acesta obţinuse printr-un „prea strălucit şi slăvit hatişerif” aprobarea Porţii pentru ca Ţara Românească să aibă dreptul de a „face şi de a avea bolozane, şeice, caice şi de toate vasele, pe apa Dunării în cuprinderea ţării”.

Documentul evidenţia şi faptul că dreptul de a construi nave este un „privilegiu ce din vremi bătrâne, de mulţi ani l-au fost pierdut ţara… cu toate că hotarele ei sunt matca Dunării; deci, după primirea acestei slobozenii, în grabă căutând, am făcut şi am găsit acum întâiaş dată câte un vas pentru trebuinţa fiecărui judeţ al ţării”.[3]

Alexandru Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti între 1796 – 1798, preocupat fiind de comerţul ţării, a organizat mai multe „schele” (porturi, şantiere) la Dunăre: „la care schele să aibă a să scoboră toată marfa ce ese din ţară pentru alişveriş(ul) cabanului” şi anume „întăi la schela Oraşului (de floci) din sud Ialomiţa, unde pot veni şi corăbii, cu leznire, al doilea schelă Zemnicile, în sud Teleorman, şi Islazu, în sud Romanaţi, pân’la carele umblă şăici şi bolozanuri”.[4]

Din fericire, avem şi o descriere a bolozanului care datează din anul 1779 şi aparţine căpitanului austriac Georg Lauterer[5]. Descrierea a fost făcută în urma călătoriei întreprinse pe Dunăre cu ocazia numirii la post a lui Herbert von Rathkeal. Căpitanul, ofiţer topograf şi de pontonieri, l-a însoţit pe von Rathkeal ca şef al escortei navale. Cel puţin acesta era scopul oficial. Cel neoficial urmărea cartografierea fluviului în aval de defileul Dunării. În urma executării acestei misiuni, Lauterer a întocmit prima hartă austriacă a Dunării de Jos, şi a investigat şi inventariat mijloacele de navigaţie, facilităţile portuare şi comerţul desfăşurat de-a lungul acesteia.[6] Pe scurt, ofiţerul austriac a executat o misiune de cercetare ca la carte sub acoperirea escortării unui oficial austriac ce trebuia să facă acea călătorie.

bolozan
Schiţa bolozanului efectuată de Georg Lauterer şi preluată de pe www.cherini.eu/etnografia/

Caracteristici tehnice

Conform informaţiilor disponibile, se pare că bolozanul avea o lungime cuprinsă între 19 şi 34 m şi o lăţime cuprinsă între 3,8 şi 5,7 m. Deşi nu avem informaţii despre pescaj, având în vedere raportul lungime / lăţime, dar mai ales faptul că bolozanul era o navă fluvială care probabil că intra şi pe râuri cum ar fi Oltul, în mod cert acesta era destul de mic, posibil chiar sub un metru. Nava avea o capacitate de încărcare de circa 56 – 67 de tone.

Bolozanul era prevăzut cu un catarg şi era propulsat, fie de o velă pătrată (sau de una triunghiulară, prinsă de o antenă), fie de 3 – 5 perechi de rame acţionate de vâslaşi care puteau sta în picioare. Probabil că vela era folosită doar când avea vânt favorabil din pupa sau dinapoia traversului, pescajul mic, fundul probabil plat precum şi lipsa unui derivor (presupunere, pentru că nu ştim cu siguranţă cum arăta opera vie, pescajul redus trebuie să fi fost o certitudine însă) nepermiţându-i utilizarea velei şi pe vânt de travers sau dinaintea traversului.

Ramele par dispuse în faţa catargului, şi el amplasat în prima treime a navei. Nu avem o cârmă cu eche, mijlocul modern de guvernare a unei nave. În schimb se remarcă rama lungă folosită pentru a guverna bolozanul, soluţie tehnică utilizată atât de plutaşii români de pe Bistriţa cât şi de gondolierii veneţieni.

Dacă navigaţia în aval era relativ scutită de efort, navigaţia în amonte, în lipsa unui vânt favorabil, era probabil în sarcina vâslaşilor. În epocă se practica şi tragerea navelor la edec existând foarte multe mărturii în acest sens, poate şi pentru că lumea fugea de această sarcină.

bolozan
O schiţă a bolozanului realizată după o poză din 1867, la aproape 70 de ani după cea a lui Lauterer Sursa: www.cherini.eu/etnografia

La pupa avem o suprastructură în care probabil că se adăpostea echipajul. Bolozanele, ca şi şăicele, nave domneşti, ale judeţelor, satelor sau chiar particulare, aveau fiecare câte un căpitan creştin, un reiz turc[7], un vătrar sau echelgiu/elchegiu[8] şi un număr de şeicari sau ghimigii[9], toţi creştini, după mărimea vasului. Operaţiunile comerciale erau efectuate de căpitan care făcea şi „tocmelile” pentru transportul diferitelor mărfuri străine sau particulare, încasa banii şi-i vărsa ulterior vistieriei.[10]

Schiţa bolozanului a fost pare-se întocmită de dr. Kurt Schaefer din Austria.[11] Cealaltă schiţă face referire tot la bolozan şi ne prezintă şi o perspectivă tridimensională a navei, prima schiţă fiind doar o vedere laterală bidimensională.

Nicolae

Articole din aceeași serie:


Surse bibliografice:

[1] https://dexonline.ro/definitie/bolozan

[2] „Dicţionar enciclopedic de marină”, pag. 72, coordonator Comandor (r) Anton Bejan, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2006

[3] „Contribuţii la istoria marinei române”, pag. 106, Vol. I, Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, Editura ştiinţăfică şi enciclopedică, Bucureşti, 1979

[4] “Istoria comerţului românesc – epoca mai nouă”, pag. 54, Nicolae Iorga, Tipografia Tiparul românesc, Bucureşti, 1925

[5] https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/calatori-straini-prin-dobrogea-lxxv-georg-lauterer-austria-galerie-foto-622786.html

[6] “The discovery of the black sea by the western world: the opening of the euxine to international trade and shipping (1774-1 792)”, pag. 32, Constantin Ardeleanu

[7] Reiz sm Pl: – i/turc. Reis. Căpitan, mai ales de corabie, la turci.

[8] Elchegiu sm. Pl: – egii / turc. Jelkengi. Persoană care întindea pânzele unei corăbii.

[9] Ghimigiŭ sm. (turc. gemiği). Vechi corăbier. N.a. Marinar.

[10] „Contribuţii la istoria marinei române”, pag. 108, Vol. I, Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1979

[11] https://www.cherini.eu/etnografia/EU-AM/slides/042%20Romania%20-%20Danubio%20-%20bolozan%20%28Austria%201779%29%20-%20da%20cap.%20Georg%20L.%20Lauterer.html



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff