Cofondator al Microsoft, Paul Allen este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Dar este, totodată şi unul dintre cei mai mari filantropişti ai lumii, cu peste 2 miliarde donate sau investite în proiecte în folosul comunităţii.
Dedicat explorării patrimoniului naval mondial, Paul Allen a cumpărat în 2016 nava de explorări R/V „Petrel”, prima campanie a acesteia desfăşurându-se în 2017, ocazie cu care au fost descoperite mai multe epave ale unor nave din cel de-Al Doilea Război Mondial: distrugătorul italian „Artigliere”, crucişătorul greu USS „Indianapolis”, şi mai multe crucişătoare şi distrugătoare japoneze în strâmtoarea Surigao. Campania anului 2017 s-a încheiat cu descoperirea distrugătorului USS „Ward”, prima navă americană care a marcat intrarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Campania din 2018 a debutat fulminant, cu descoperirea epavei portavionului american USS „Lexington”, urmată de descoperirea epavei crucişătorului uşor USS „Juneau” – celebră pentru fraţii Sullivan şi a crucişătorului uşor USS „Helena”, toate descoperite în Pacificul de Sud, imaginile şi filmele disponibile pe canalele media fiind absolut impresionante.
Probabil că fiecare dintre noi a descoperit, găsit, la un moment dat ceva: o monedă, o baionetă, un artefact istoric sau nu. Eu îmi aduc aminte cu mare plăcere de emoţia şi bucuria acestor descoperiri mărunte, dar importante în contextul copilăriei mele. Nu îmi pot imagina emoţia descoperirii unor astfel de monumente istorice precum navele descoperite de R/V „Petrel”.
Din Pacificul de Sud, trecem în Marea Neagră care, are nişte particularităţi care asigură conservarea epavelor în foarte bune condiţii. De altfel, încă din Antichitate, pe malurile Mării Negre au funcţionat colonii greceşti, cea mai veche fiind atestată pe malul lacului Razim, la est de Jurilovca, la Capul Doloşman. Cetatea este atestată documentar la începutul secolului VI î.e.n., aşezarea fiind probabil mai veche. Grecii o denumeau „Orgame”, bizantinii „Argamon” iar genovezii „Orgame”. Legenda spune că este unul dintre locurile unde Argonauții s-au oprit în drumul lor spre patrie, după găsirea lânii de aur, când erau urmăriți de flota regelui Aetes (Uliul), tatăl Medeei.
Cetatea, descoperită de Vasile Pârvan în 1916, nu a fost încă explorată şi escavată în totalitate, nimic surprinzător având în vedere interesul limitat al autorităţilor politice româneşti post-decembriste pentru cultură şi istorie.
Comerţul pontic datează din vremuri străvechi, la acel moment, actualul lac Razim fiind de fapt un golf care pare să se fi închis undeva prin secolul V după Hristos. Ceea ce ne aduce la următoarea descoperire a lui Vasile Pârvan, foarte prolific în 1916, piatra lui Teocritos, atestată documentar în secolul III. Reprezentată pe piatră este o corabie care marchează o evoluţie în arhitectura navală a vremii: pescaj relativ mic, completat de raportul lungime/lăţime cuprins între 4 şi 6 şi vela latină, toate sugerând o navă rapidă care permitea navigaţia şi cu vânt travers sau chiar şi în volte.
Epava unei nave de tipul celei reprezentate pe piatra lui Teocritos este găsită în 1958 de Peter Throckmorton, arheolog submarin la Universitatea din Pennsylvania, rezultatele descoperirilor şi cercetărilor sale fiind publicate în „National Geographic” (septembrie 1968) şi „Scientific American” (august 1971).[1]
Intensul comerţ naval din Marea Neagră, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, precum şi particularităţile acesteia de natură a asigura o excelentă conservare a epavelor pot conduce la descoperiri surprinzătoare. Nu pot să nu mă gândesc ce-ar însemna ca Paul Allen să organizeze una din campaniile de explorare ale R/V „Petrel” în Marea Neagră. Mi-e suficient să mă gândesc la epava distrugătorului „Moscova” sau la epavele submarinelor ruseşti pierdute în cel de-Al Doilea Război Mondial în preajma litoralului românesc, despre care am mai scris pe site aici şi aici
Pentru că, nu-i aşa, autorităţile guvernamentale cu atribuţii în cultură din România au preocupări mult mai importante întru cheltuirea banului public. Cetatea Argamum insuficient explorată arheologic şi lipsa oricărei campanii de studiere a epavelor de pe litoralul românesc al Mării Negre sunt o dovadă clară în acest sens… Ca o scurtă paranteză, dacă aveţi drum la Portiţa sau ajungeţi în Jurilovca sau la Enisala, mergeţi şi vizitaţi cetatea, merită!
Eroul misiunilor lui Allen este R/V „Petrel”, o navă de explorare cu un deplasament de 3371 t, echipată pentru explorări submarine cu un ROV Argus 6000 şi un AUV Remus 6000 (singurul deţinut de un operator privat), capabile de adâncimi de circa 6000 m şi un pachet impresionant de sonare de mai multe tipuri, necesare operaţiunilor de găsire de epavelor.
Nava dispune de un sistem de automatizat de menţinere a poziţiei bazat pe GPS fiind clasificată ca Dynamic Positioning Vessel 2 (DP2), fapt posibil datorită celor cinci propulsoare electrice care antrenează cinci elici: două fixe la pupa, una retractabilă şi orientabilă spre prova şi două fixe în prova.
Şi ajungem, încet, încet, la nava hidrografică „Grigore Antipa” pe care vă invit să o urmăriţi în clipul de mai jos.
Vestea bună e că bătrânica va face anul acesta obiectul unei reparaţii capitale şi modernizări. Despre „Grigore Antipa” voi vorbi pe larg altă dată. Inutil să mai spun că o astfel de navă este deosebit de importantă în orice marină militară a lumii. La fel cum nu pot să nu remarc diferenţele dintre „Grigore Antipa” şi R/V „Petrel”…
Nicolae Hariuc
Surse:
https://navaltoday.com/2018/03/06/sunken-aircraft-carrier-uss-lexington-located-after-76-years/
Bibliografie:
[1] Modelism International, 4/1996, pag. 19
MirceaS :
Mulțumesc Nicolae pentru acest articol !
Ignoram cu desăvârșire cetatea Orgame, lucru rușinos pentru un dobrogean pasionat de istorie.
rnhs :
Cu drag! Dobrogea are foarte multe de oferit. Am batut-o la un moment dat cateva zile la rand. Inca n-am ajuns in Macin. Cat despre cetate, mi-a placut mai mult decat Histria. Mai ales ca pe atunci avea iesire la mare.