×

Despre

Articole

Stiri

Sugestii

Contact

Rezultatele căutării pentru ""


Etichete


A2/ADaeroglisorAl Doilea Razboi MondialAl Khareef class corvetteAlexandru cel Bunalidadaamiral murgescuamiralul petre barbuneanuARSVOMartilerie navalaAtmacaaviatia maritimaB-1B LancerBAE SystemsBaltic Workboatsbatalii navalebateria Perseverentabaterii de coastaBeirutbeiul de samosBlack Ball LinebolozanBosforBouffonnebricul MirceaBrutarBulgariaCaffacaiccaic brancovenesccalitati manevriereCalitati Nauticecanonieracanoniera Bistritacanoniera Dumitrescucanoniera Eugen Stihicanoniera Ghiculescucanoniera Lepri Remuscanoniera Oltulcanoniera SiretulcanoniereCapitan comandor Alexandru Catuneanucaracacaraca de la Balinesticargoul FunduleaCargoul Plataresticazacicb caproniceaicacernicaChifonnechilacliperCliper ArielCliper Baltimorecoastecolonelul Vasile UrseanuColregconstructia naveicontratorpilorConventia de la Montreauxcooperarea anglo-ucrainianăcoronaviruscorvetaCorveta Adacorveta Buyan Mcorveta Gowind 2500corveta K-130 Braunschweigcorveta Karakurtcorveta Sigma 10514corveta Tetal Icorveta Tetal I 260corveta Tetal IICorveta Vasily BykovcrevaceCrimeeaCristofor ColumbCrucisatorcrucisatorul elisabetacrucisatorul Maresal Ustinovcuirasatul PotemkincuterCutty SarkDaciaDamenDamen MangaliaDamen SeaXplorerDamen Sigma 10514DardaneledauDDG 1001DDG 51 Arleigh Burkedhowdiplomatia canonierelordirector de tirdistrugatoarele tip MdistrugatorDistrugator Arleigh Burke Flight IIIdistrugator Liderdistrugator type 45Distrugatorul UdaloyDixmudedragajdragordragor maritim clasa Muscadroneelicopter Ka-31R AEW&CESSMetambouetravaEustatiu SebastianExocet MM40 Block 3exploatarea sarii in Romaniaexpresul sirianFAC55 TurciaFFG(X)FincantieriFinlandaflota fluvialaflota Marii Negrefluviul DunareafocFortele Navale RomanefregataFregata Amiral GorshkovFregata Amiral GrigorovichFregata Istanbulfregata Latouche Trevillefregata type 22rFriponnegabierGarda de CoastageneralGeopoliticagoeletaGowind 2500Great Tea RacegreementGrigore AntipaGrivitaHarpoonHenric navigatorulhidroavionhidrografiahidrolocatorHMS DefenderHMS DuncanhovercraftHuchuanImparatul TraianImpatienteImperiul Otomaninfanterie marina RomaniaIon GhicaIsland class cutteristorie navalaJeanne D'Arc 2018Jolly Rogerjonca chinezeascaKalibrLa Fayette classLCACLCS FreedomLCS IndependenceLebedele albelicitatiilicitatii Fortele Navale Romanelicitatii nave politia de frontieralochlogofatul TautuLRASMlumina de catarglumini de drumluminile din bordluntre monoxilaLurssenMarasestiMarastiMarea AzovMarea Chinei de SudMarea Neagramarina bulgarieimarina militara romanamarina rusamarina ucraineiMarsuinulMatei KiralyMBDAMignonneMILGEMmina marinamine maritimeMistral classmonitormonitor KogalniceanuMotor Torpedo BoatmusonNalucaNATOnava amfibienava barcnava de patrularenava maritima hidrograficanava maritima hidrografica Alexandru Catuneanunava pentru cercetări maritime şi scafandri Grigore Antipanava proiect 23900 Ivan Rogovnava scoalaNaval Groupnave la dunarenave medievalenave pe perna de aernave purtatoare de rachetenave romanestinavele Proiect 12700 AlexandritNibbioNicolae Dumitrescu MaicanNicolae GontanodOceanul IndianOperatiunea 60000operatiuni de dragajoperaţiuni de minareOsa IPantsir Mpanzarul moldovenescPasagerpasagerul Regele Carol IPaul Allenpavilioanepavilion Limapavilion Quebecpaza de coastăperamaperiscoppernopterpescuitul in Romaniapirati de Dunareportavionul Kusnetzovportul ConstantaPrimul Razboi MondialPrincipesa Mariaprogram de inarmareprogram romanesc de dotare cu corveteprograme de inarmareproiect 21631proiect 22160proiect 22800puitor de minepuitorul de mine 274 balescupuitorul regele carol Iracheta anti-navaracheta anti-nava Neptunrandarazboiul de independenta 1877razboiul din Crimeearazboiul Iran IrakRazboiul ReceRechinulreguli de navigatierelevmentremorcherul Perseusremorcherul Vanjosulrevolta de pe PotemkinRolls-RoyceRomaniaRoyal NavyRusiaS-400 Triumfsabordsaicasalupa rapida de intervenție 522 Eugeniu BotezSanta MariaSborulscara Beaufortscara Douglasscrisori catre vasile alexandriscufundarea canonierei cuirasate PodgoritaServiciul Maritim Romansifleeasistemul de dragaj Tridentsloopsloop de razboisloop of warslupSmardanSmeulSNMCMG 2SNMG 2snorkelsonarspargator de gheataSparvieroSpring Storm 2018stadiul inzestrarii fortelor navale romaneStatele Unite ale AmericiiStatus 6 Kanyonsteag piratiStefan cel Marestramtoarea KercistringheriSU 33Submarinsubmarin Kilosubmarin Varsaviancasubmarine romanestisubmarinul DelfinulSuper Vita RoussenSurcoufTaepingtanc maritim motorinatelemetrutermeni marinarestiTiconderogatorpilatorpiloaretorpiloare romanestitorpiloarele Romanieitorpilortorpilorul EpitropTU 143 ReisTurciaUcrainaUK marinesUniunea EuropeanaUSS DecaturUSS Michael MansoorUSS Oak Hilluss samuel b robertsUSS San FranciscoUSV Ulaqvanator de minevarangeVard BrailaVasco da GamaVasily Bykov corvetavedetavedeta de patrulare CB90vedeta de patrulare Mark VIVedeta dragoare fluviala 141vedeta torpiloare Vospervedete blindate de Dunarevedete purtatoare de rachetevedetele torpiloare lurssenViceamiral Constantin Bălescuviceamiral Vasile ScodreaViforulVijeliaViscolulVL MicaVlad DraculVosper ThornycroftVTAPZanzibarZmeulZumwalt

Sistemul de dragaj Trident – o nouă viață?


Conform sursei citate[1], proiectul dragoarelor maritime realizat de ICEPRONAV Galați în anii ’80 a cuprins și 12 dragoare radiodirijate, de dimensiuni mai mici, denumite Ambarcatiuni Complementare Prova (sau „Pui”), câte 3 pentru fiecare dragor denumit navă pilot sau navă „Mamă”.

Un complet era compus din 3 „Pui” teleghidati de pe nava „Mamă” și forma Sistemul de Dragaj „Trident” care era destinat pentru activități de dragaj acustic și magnetic. “Puii” puteau lucra simultan sau independent unul față de celălalt, într-un anumit sector maritim, sub supravegherea și teledirijarea navei “Mamă”, de la distanță. Au fost planificate 12 Ambarcațiuni Complementare Prova, dar, din motive financiare, s-au realizat doar 3, care au fost repartizate la Dragorul Maritim cu numărul tactic (de bordaj) 29 – Locotenent Dimitrie Nicolescu.

sistemul de dragaj trident
Cei trei Pui ai sistemului Trident Sursa foto: mangalianews.ro/Marin Tănase

Sistemul „Trident” avea un echipament de comandă automată format din două părți: o componentă de supraveghere și teledirijare care se afla pe nava „Mamă” și o altă componentă de supraveghere și telecomandă care se afla pe fiecare „Pui”. Aceste componente formau Sistemul „SPIRAD”. “Puii” puteau naviga cu sau fără echipaj la bord.

sistemul de dragaj trident
Puii pe drumul casării Sursa foto: mangalianews.ro/Marin Tănase

Conform aceleiași surse citate mai sus, „Puii” au fost scoși din serviciu în anul 2009 și au fost dezmembrați în 2011, împreuna cu alte nave, printre care și Puitorul de Mine PM 271.

Însă pozele de mai jos sunt de anul acesta. Mai mult decât atât, în a doua jumătate a lui august a.c., „Puii” fuseseră mutați în Șantierul Naval Mangalia fie pentru a fi reparați și aduși în stare de luptă, fie pentru a fi casați și tăiați. Însă informațiile care mi-au ajuns mie pe la urechi spun că marina s-a apucat să repare mai multe din ambarcațiunile de mici dimensiuni pe care le are în inventar, fapt demonstrat și de prezența în șantier a unui torpilor de clasă Epitrop.

Sistemul de dragaj Trident[2] este destinat executării dragajului electromagnetic şi acustic cu trei ambarcaţiuni automatizate care pot acţiona independent sau simultan într-un raion dat, sub supravegherea şi telecomanda unei nave pilot dotată corespunzător pentru această misiune.

Caracteristicile tehnice ale şalupei de dragaj sunt următoarele:

  • lungime: 28,6 m;
  • lungimea între perpendiculare: 27 m;
  • lăţime: 4,6 m;
  • înălţimea de construcţie: 3,3 m;
  • pescaj: 2,2 m;
  • deplasament: 130 t;
  • plinul de motorină: 17,3 t;
  • autonomie: 1200 Mm (111 ore);
  • numărul de bobine (solenoizi): 4;
  • numărul de vibratori acustici: 3.

După cum reiese și din informațiile de mai sus, fiecare „Pui” era echipat cu un sistem de dragaj acustic, care avea in componență un “Vibrator Dragaj Acustic”, amplasat în prova, și un sistem de dragaj electromagnetic (cele patru bobine).

Coca unui “Pui” era construită din table de oțel (OL) cu grosimea de 5 mm, sudate; aceasta cocă “îmbrăca” un Corp Rezistent, din oțel (OL) cu grosimea de 25 mm, tratat termic și detensionat. Corpul Rezistent era format dintr-un cilindru central, care avea ca terminații, la pupa și la prova, câte un corp de formă conică. Toate agregatele compartimentului mașini se găseau în Corpul Rezistent. Putem lesne observa că acest tip de construcție este foarte similar submarinelor.

sistemul de dragaj trident

În jurul cilindrului central, s-au încastrat doi solenoizi, din sârmă de cupru, ȋn straturi succesive de nestrapol și pânză din fibră de sticlă. Solenoizii, care creau câmpurile electromagnetice pentru dragaj, nu erau acoperiți de tabla cocăi navei. Ei erau protejați împotriva loviturilor, ce puteau apărea în timpul manevrelor de acostare, de dulapi din lemn prinși pe toată zona imersă, cu prezoane sudate de Corpul Rezistent și piulițe. Între cei doi solenoizi, pe o lungime de circa 3 m, în zona cuplului maestru al ambarcațiunii, erau sudate, de Corpul Rezistent, chilele de ruliu.

Aici avem câteva neconcordanțe între manualul de utilizare și relatările dlui. Tănase: 4 bobine în manual versus 2 în relatările dlui. Tănase.

sistemul de dragaj trident

Caracteristicile tactice ale sistemului de dragaj sunt următoarele:

  • raionul de dragaj: pătrat cu latura de 750 m, 1500 m sau 3000 m, delimitat prin coordonate geografice; distanţa între şalupe pe timpul misiunii: 100 m;
  • abaterea în distanţă a ambarcaţiunilor laterale faţă de ambarcaţiunea centrală: maxim ±10 m;
  • dezalinierea de front admisă pe timpul misiunii: max. ±5 m;
  • viteza nominală de dragaj: 8 Nd;
  • viteza de giraţie a şalupelor: 4-8 Nd;
  • viteza maximă de dragaj: 12 Nd;
  • pe timpul dragajului, nava pilot se va poziţiona pe latura frontală a raionului de 3000 m, la o distanţă de 1000-5000 m;
  • poziţia geografică a navei pilot va fi determinată cu o precizie de o secundă de grad[3], aceasta constituind originea axelor de coordonate a sistemului în care se efectuează telecomanda şalupelor dragoare;
  • determinarea poziţiei curente a navei pilot se va face la un interval de maxim un minut pentru a permite efectuarea oportună a corecţiilor originii axelor de coordonate; aceste corecţii se introduc automat.

Nu am putut să nu remarc noutatea și originalitatea conceptului, mai ales că vorbim de anii ’80. Astăzi, poate și datorită avansului tehnologiei, conceptul de navă „Mamă” cu „Pui” este implementat de mai toate marinele cu ștaif: programul olandezo-belgian, programul american care folosește ca navă „Mamă” Littoral Combat Ship (LCS) – „nava de luptă în zona litoralului”, programul britanic de înlocuire a navelor dedicate (clasa Sandown și clasa Hunt) cu ambarcațiuni autonome/telecomandate, cu sau fără echipaj la bord – ARCIMS, iar tendința pare să fie urmată de toată lumea.

sistemul de dragaj trident
sistemul de dragaj trident

Nu știu cu certitudine dacă Forțele Navale Române intenționează să execute reparații capitale și să modernizeze sistemele de dragaj Trident dar, în opinia mea, consider că n-ar fi o idee atât de rea în condițiile în care tehnica de comunicații a evoluat enorm față de perioada conceperii sistemului iar automatizarea și navigația cu ajutorul sistemelor inerțiale și al sateliților GPS poate crește nivelul de autonomie al unui astfel de sistem.

Totodată, „mișcarea” are logică mai ales dacă aruncăm un ochi la actualul context geopolitic din Marea Neagră unde amenințarea minelor marine este cât se poate de reală și de actuală.

După cum se poate vedea și din clipul de mai sus (Royal Navy), ceea ce Trident pare să facă diferit față de restul ambarcațiunilor de dragaj fără echipaj folosite în prezent de marinele occidentale este faptul că draga acustică și cea magnetică sunt incorporate în coca ambarcațiunii, construită suficient de robust pentru a supraviețui exploziilor minelor. În cazul ambarcațiunilor occidentale, draga este întotdeauna remorcată la o distanță de siguranță.

Nu ne rămâne decât să urmărim cu atenție! 😊


Surse:

[1] https://www.mangalianews.ro/2016/11/30/marin-tanase-santierul-naval-mangalia-anii-marilor-realizari-episodul-5-galerie-foto/

[2] MANUALUL PENTRU FOLOSIREA ÎN LUPTĂ A NAVELOR DRAGOARE, pag. 23, Cdor. Valentin Botezatu, MApN, Statul Major al Forțelor Navale, Constanța, 2004

[3] O secundă de grad de latitudine = 30,7848 m, o secundă de grad de longitudine = 24,384 m


Citește și:




Comments:


    Sergiu R :

    Salutare!

    Desi nu-s aproape deloc fan al barcutelor, am citit cu atentie articolul strict pt a ma mai informa legat de dotarea Fortelor Navale Romane.
    Teoretic e dezamagitor faptul ca esti nevoit sa resuscitezi ( sau poate ca nu!!- am citit interviul fostului pilot de Mig 29 pe care l-au postat la PSR) niste echipamente din anii 80 ce au fost casate acum aproape 15 ani…..asa e cand nu faci lucrurile la timp, dar poate ca s-au trezit unii si fac ceea ce trebuie , dar sunt in situatia cu rahatul si biciusca.

    Poate pana la urma asa o sa ajungem si cu corvetele, modernizare cu radare si senzori noi, AA si AN noi ….stiu ca ai spus ca e cam greu de umblat la motoare, cablaje etc
    Mercic de articol si o duminica frumoasa tuturor!

      rnhs :

      Salut si tie, multumesc si eu pentru lectura! 🙂
      Lupta impotriva minelor marine, ca si lupta antisubmarin, presupune un consum destul de mare de resurse. In acest context, resuscitarea sistemului Trident ar avea sens in conditiile in care FNR are 4 dragoare maritime in curs de modernizare (stim ca o unitate e deja indisponibilizata, una e posibil sa fie la modernizare), un puitor de mine capabil sa faca si deminare (nu degeaba a fost nava comandant in SNMCMG2) si navele hidrografice care pot contribui la astfel de misiuni.
      Un alt aspect care merita mentionat in acest context este participarea Romaniei la programul PESCO – MARITIME (SEMI-) AUTONOMOUS SYSTEMS FOR MINE COUNTERMEASURES (MAS MCM) care ne da acces la tehnologii moderne de navigatie autonoma si lupta impotriva minelor, expertiza pe care am putea s-o folosim in cazul resuscitarii sistemului Trident pentru a-i imbunatati semnificativ capacitatile tehnico-tactice. Asta ar fi un proiect numai bun pentru ACTTM.
      In cazul corvetelor chiar e nevoie de ceva nou. Navele sunt o platforma pentru arme. O platforma poate fi mai buna sau mai putin buna, dar o platforma proasta poate face ineficient si cel mai modern armament ambarcat. Deci avem nevoie de corvete nou-noute, de la platforma pana la senzori si armament.

        Sergiu R :

        @Nicolae,

        Tu si inca cativa de pe rumilitary va pricepeti la subiect, ati dezbatut cu lux si amanunte faptul ca e nevoie de nave noi, dar oare mai e timp?!!…..e sper sa n-aiba tov. Strumpf dreptate dar eu cred ca ne-dreptam fix si direct in LCS……Gowindurile sau chiar si Sigmele nu pot fi gata mai repede de 3-4 ani si nici operationale mai repede de 5-6 ani , ori termenul asta e degeaba, la cum merg lucrurile-n Ucraina treaba poate deveni nasoala in mai putin de 6 luni, aici raman la parerea unora ca nu mai e timp, asa ca ce se pote moderniza trebe modernizat iar ce nu mai bine SH si revitalizat decat sa mai asteptam dupa cai verzi pe pereti….identic cum am facut la aviatie si probabil cum vom face la tancuri.

          rnhs :

          Fara suparare, subiectul e offtopic. Iar eu personal realmente nu mai suport aceasta discutie despre telenovela corvetelor. Cea mai rapida cale e sa luam ceva SH gata de lupta, si tot va dura destul de mult pana vor fi operationale. Si cu asta am incheiat. 🙂

            Sergiu R :

            👍…..
            Iertare de offropic dar stii ca asta e mare noastra durere, sa speram ca se va rezolva intrucatva pana la urm.
            Doamne ajuta!!

    robi :

    Trebuie sa recunosc ca m-a impresionat in mod placut sistemul. Cei care au fost in spatele acestui program chiar au avut niste idei inainte vremii lor.

    „Nu am putut să nu remarc noutatea și originalitatea conceptului, mai ales că vorbim de anii ’80. Astăzi, poate și datorită avansului tehnologiei, conceptul de navă „Mamă” cu „Pui” este implementat de mai toate marinele cu ștaif:”

    Partea asta ma face sa ma gandesc la un submarin german din al doilea razboi mondial cu care aprovizionau submarinele U-boat. Este singurul submarin „de transport” din cate stiu eu. Nu imi mai amintesc cum se numea dar conceptul era asta fiind nava mama unde puii aprovizionau.

    Oricum trecand peste paranteza asta care n-are nici o treaba cu articolul. Multumesc pentru un articol foarte interesant.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


CONTACT






    Crafted by Taxi & Takeoff